Buget 2015: Câţi bani vor primi camerele agricole pentru a funcţiona anul viitor
agrointeligenta.ro
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Camerele Agricole Judeţene şi Camera Agricolă Naţională vor primi finanţare şi în anul 2015, potrivit schiţei de buget pe anul viitor. În anexele proiectului la Legea Bugetului de Stat pe 2015 figurează o sumă fixă ce va fi transferată din bugetul de stat către bugetele locale pentru finanţarea camerelor agricole.
Încă din 2013, în bugetul de stat au fost prevăzute finanţări pentru camerele agricole, suma cheltuită atunci fiind de 28.579.000 de lei (echivalentul a 6,5 milioane de euro), în timp ce, până în octombrie 2014, banii alocaţi în acest scop au fost de 34.162.000 de lei – 7,75 milioane de euro.
Nici anul viitor, camerele agricole nu au fost uitate. Astfel, în proiectul de buget au fost, până la această oră, prevăzuţi 30.605.000 de lei (circa 7,7 milioane de euro), cu 10% mai puţin decât s-a cheltuit în 2014, însă se ştie încă de acum cum vor fi cheltuiţi banii. Astfel, Cornel Stroescu, preşedintele Camerei Agricole Naţionale, a anunţat la AGRO TV că cei din Ministerul Agriculturii par a fi dispuşi să sprijine înfiinţarea camerelor agricole şi chiar să finanţeze organizarea alegerilor, dacă va fi cazul şi să aloce fonduri pentru angajările necesare la început de drum.
Funcţionale în 14 judeţe
Înfiinţarea camerelor agricole în toată ţara este un proiect în plină desfăşurare, a declarat pentru Agrointeligenţa Cornel Stroescu. Aceste forme de organizare ce deja funcţionează în 14 judeţe ale României.
Potrivit președintelui Camerelor Agricole Naționale, în prezent sunt înființate în toate județele din zona de sud: Dolj, Mehedinți, Gorj, Caraș Severin, Timiș, Bihor și Arad. Dacă vorbim de Moldova, doar Neamuț are cameră agricolă, iar în restul țării mai sunt în grafic Mureș, Maramureș, Constanța sau Tulcea.
”Noi ca și fermieri trebuie să ne organizăm singuri. Agricultura în general nu este organizată la nivel de țară. Vrem ca producătorii să știe unde își vând producția, să aibă asigurată desfacerea produselor. Fermierii mari și-au construit silozuri, au depozitare, au utilajeperformante, dar dacă vorbim de fermierii mici lor le este cel mai greu. Până la urmă, producătorii mici şi mijlocii obţin recolte importante la nivel naţional, indiferent că vorbim de sectorul vegetal sau de zootehnie”, a explicat Cornel Stroescu pentru Agrointeligenţa.
