• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Rasele de taurine românești, în pericol! Cine și de ce nu are interesul să sprijine rețeaua națională de ameliorare a animalelor din România?

    Violina Gorcinschi -

    Rasele de taurine românești în pericol! Cine și de ce nu are interesul să sprijine rețeaua națională de ameliorare a animalelor din România? Aceste întrebări sunt puse de dr. ing. Gheorghe Vaida, inspector de specialitate la Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” (ASAS) și consilier al președintelui instituției, care a abordat pe larg, într-un memoriu transmis în exclusivitate la Agrointeligența-AGROINTEL.RO, tema raselor de taurine românești, care se află într-o situație din ce în ce mai delicată.

    „Este o perioadă grea pentru zootehnia românească, pentru că suntem pe o piață concurențială foarte dură si noi nu suntem pregătiți suficient, din nici un punct de vedere. Dar, parcă, nici nu dorim sau nu putem să ne aliniem la noile cerințe actuale privind creșterea animalelor la nivel european și mondial. Acest lucru reiese foarte clar, printre altele, și din elaborarea Planul Național Strategic (PNS), unde, pentru zootehnie, au fost alocate, în perioada 2023 – 2027, doar 14,6 %, din resursele financiare, așa cum rezultă dintr-un material prezentat recent (noiembrie 2023), la Academia Română, de un colectiv de cercetare valoros, coordonat de Domnul Academician Ioan Păun Otiman. Iar dacă aceste resurse nu sunt nici distribuite în mod corespunzător, țintit, transparent și urmărită eficiența utilizării lor, situația devine și mai dificilă. Așa cum se știe, sprijinul financiar are un rol determinant în dezvoltarea sectorului.

    Gradul de zootehnizare a producției agroalimentare din țara noastră este foarte redus

    În prezent, zootehnia reprezintă în jur de 23,5 % din valoarea producției agricole globale, când ar trebui să reprezinte peste 50 %. Are loc reducerea masivă a gradului de zootehnizare a producției agroalimentare din țara noastră. Noi exportăm cantități mari de cereale, la prețuri reduse, adică exportă, în principal, unele companii străine și, în mai mică măsură, fermierii direct. Cât timp nu ne vom ocupa de dezvoltarea și modernizarea sectorului zootehnic, situația din agricultură se va menține la fel. Cu alocarea bugetară actuală din PNS, pentru zootehnie nu exista nicio perspectivă reală. În prezent, în sectorul zootehnic, există o lipsă de tehnicitate și profesionalism, cum nu a mai fost niciodată. Inginerii zootehniști, specialiștii de valoare, competenți, cu experiență și viziune contează tot mai puțin.

    Producția medie de lapte pe cap de vacă este cea mai mică din Uniunea Europeană, 3.367 Kg, față de media UE de 7.682 kg, iar producțiile obținute, în majoritatea cazurilor, sunt la costuri ridicate și nu sunt competitive, nu asigură eficiența economică a exploatării. Majoritatea materialului seminal utilizat la însămânțări artificiale provine din import, de la tauri testați în alte țări, în alte condiții de mediu și la prețuri ridicate. Iar fermierii, crescătorii de animale români, nu beneficiază nici de noile rezultate ale cercetării în domeniului geneticii moleculare, ceea ce constituie un mare handicap. Importăm cantități mari de produse agroalimentare și material biologic.

    Nu avem consultanță tehnică de specialitate, în special pentru fermele mici și mijlocii, pentru gospodăriile țărănești. Se vând ferme si pământ românesc. România este plină de „distribuitori” ai unor companii străine care oferă orice, de la semințe vegetale, material seminal, mașini și utilaje agricole……pâna la hrană pentru câini și pisici. Noi mai producem foarte puțin din inputurile pentru agricultură. Și am putea continua…..Situația generală din agricultură s-a înrăutățit mult în ultimii ani și din cauza gradului de zootehnizare foarte redus.

    Taurinele autohtone, în pericol

    Se poate pune întrebarea firească, de ce am ajuns aici?

    Așa după cum este cunoscut, genetica, alături de condițiile de mediu (furajare, întreținere, etc), este o adevărată pârghie pentru îmbunătățirea performanței, dar care, din păcate, la noi, a fost neglijată, sau lăsată la îndemâna unor diletanți în domeniu, sau unor grupuri de interese, cine mai știe, e greu de spus! Ar fi multe de spus, dar spațiul și timpul nu permit intrarea în foarte multe detalii tehnice, având în vedere acest domeniu atât de vast.

    Se impune, totuși, să subliniem, câteva decizii care au dus, în mare măsură, la situația actuală din sectorul zootehnic.

    În anul 2011, s-au introdus noi proceduri privind Controlul Oficial al Performanțelor (COP) și ținerea Registrelor genealogice (RG), conform Regulamentelor UE. În esență, au fost externalizate aceste servicii de control pentru crescători către Asociațiile de crescători, Societățile de ameliorare. La data respectivă, aceste structuri asociative nu erau suficient de pregătite, cu baza materială necesară, logistică, personal de specialitate calificat, etc, urmând ca ele să fie sprijinite în continuare pentru a se capitaliza si dezvolta pe baza unor proiecte și sprijin de la bugetul de stat. Acesta a fost conceptul și gândirea la data respectivă și, mai ales, obligativitatea impusă de legislația europeană de a externaliza aceste activități către Asociații. Dar, din păcate, acest lucru nu s-a mai întâmplat, conform așteptărilor. De exemplu, în mai multe județe, sediile Oficiilor de Ameliorare și Reproducție în Zootehnie (OARZ) au fost transferate către Agenția de Plăți și Intervenție în Agriculturî (APIA), în loc să fie concesionate către Asociațiile de crescători care, în mod real, au preluat activitatea practică de la aceste oficii. Tot în perioada respectivă, s-a redus și personalul de la ANARZ care, de bine, de rău, pe lângă problemele specifice activității lor, mai ofereau și consultanță de specialitate, în general, mai ales pentru gospodăriile țărănești, pentru fermele mici și mijlocii.

    Citește și: Dr. ing. Gheorghe Vaida – semnal de alarmă privind producția de lapte. Soluții propuse

    Tehnologiile privind controlul oficial de producție, evaluarea genetică a animalelor, calculul valorii de ameliorare, au evoluat foarte mult. Asociațiile de crescători și Societățile de ameliorare nu au avut suficiente fonduri pentru dotare și pentru derularea întregului proces de ameliorare la un nivel corespunzător. La momentul actual, nici nu au toate pârghiile și mecanismele necesare pentru realizarea acestei activități laborioase pe care le au țările cu zootehnie avansată și cu care noi suntem în competiție. În aceste țări, aceste probleme au fost și sunt rezolvate și în prezent printr-un parteneriat public-privat pentru că sunt cheltuieli foarte mari. De exemplu, selecția genomică și calculul valorii de ameliorare genomice, care se practică acum pe plan mondial și care trebuie introdusă în regim de urgență și în țara noastră, costă foarte mult. Sunt necesare laboratoare de genotipare foarte dotate, costuri cu bioinformatica, aplicarea tehnologiilor inteligente etc. Aceste costuri mari nu pot fi susținute de Asociațiile de crescători, nu au de unde, de aceea trebuie sprijinite de stat, pentru că este vorba de asigurarea Securității și Siguranței alimentare a țării.

    Nu ne-am ocupat suficient de structurarea populațiilor de animale care presupune ferme de elită, ferme de înmulțire și ferme comerciale. În ameliorarea genetică a efectivelor vorbim de populația activă, de o piramidă a ameliorării, în vârful căreia se afla fermele de elită care dețin animale de rasă curată, cu valoare de ameliorare ridicată și care trebuie să fie sprijinite, să beneficieze de un regim preferențial.

    Pe de altă parte, dispariția Stațiunilor de selecție și producerea de material seminal congelat românești, SEMTEST-urile, în urmă cu 15 – 20 de ani, care au fost privatizate și fiind în buza orașelor, s-a extins orașele peste ele și nu au mai primit autorizație de mediu, a creat mari probleme programelor de ameliorare. S-a produs o mare greșeală, când, la privatizarea lor, statul nu a păstrat o acțiune de control, astfel încât să nu poată fi schimbat obiectul de activitate decât prin Hotarâre de Guvern. A mai rămas un singur Semtest cu capital românesc, dar nici acesta nu este sprijinit pentru că toată această activitate de selecție a taurilor, întreținerea lor, presupune costuri foarte ridicate.

    Acest lucru a avut efecte nedorite privind producerea dirijată a tăurașilor de reproducție în fermele de elită, introducerea unui număr corespunzător în Stațiuni pentru parcurgerea tuturor etapelor selecției și realizarea unei anumite intensități de selecție, dar, mai ales, producerea de material seminal congelat din taurii indigeni și testați în condițiile de creștere din țara noastră. Aproape în totalitate, piața de material seminal congelat a fost preluată de companiile străine. Nu, însă, și testarea taurilor!

    Nici în tehnologiile de creștere și exploatare nu s-a investit suficient, nu a fost de unde, iar la fondurile europene au ajuns doar unii, de obicei cei mai mari. Fermele mici și mijlocii nu au fost și nu sunt nici acum reprezentate, în mod corespunzător, la nivel central.

    Cele mai mari erori tehnice produse în zootehnie, în ultimii 50 de ani – sprijinul acordat doar pentru 30 – 40 % din efective și legarea lui de registrele genealogice

    În anul 2013, s-a luat decizia eronată, de a sprijini numai crescătorii care au peste 10 vaci, pe motiv că aceste gospodării nu mai au nicio perspectivă și să concentrăm efectivele, să-i stimulăm pe cei care produc pentru piață, fermele comerciale. Ca și cum cei cu 3 – 5 vaci ar arunca laptele și nu ar fi consumat de nimeni! Această decizie aberantă, care nu a ținut cont de realitățile din teritoriu, a prăbușit efectivele de taurine din țara noastră pentru că în jur de 70 % din efectivele de animale se aflau în aceste gospodării, sub 10 capete, și pe care noi nu i-am mai sprijinit suficient. Apoi, în satele românești se știa că marea majoritate a adăposturilor aveau capacitatea doar pentru 3 – 5 vaci și 2 – 3 viței.

    În ultimii 20 de ani, am pierdut jumătate de milion de vaci, iar, pe pajiștile comunale din majoritatea localităților, crește acum vegetație lemnoasă, pipirig, ferigă, iar, mai nou , în unele locuri, se pun panouri fotovoltaice!

    O altă eroare tehnică majoră s-a produs în anul 2015, când s-a decis ca Sprijinul cuplat zootehnic să fie acordat numai crescătorilor care au animalele înscrise în Registrul genealogic. Așa, după cum se știe, în Registrul genealogic se înscriu numai animalele de rasă curată. Din start, toți crescătorii, care aveau metiși (și sunt foarte mulți în țara noastră), au fost eliminați de la sprijinul cuplat zootehnic, contrar literei și spiritului Regulamentului Uniunii Europene, care era foarte clar de a sprijini sectoarele în dificultate. Decidenții din România, unele grupuri de interese, conducerea sectorului de atunci, au zis, „Noi susținem genetica”. Ca atare, sprijinul s-a dus numai la unii. Iar acum, rezultatele se văd.

    Pe de altă parte, încrucișarea între două rase, hibridizarea, denumită în literatură de specialitate „crossbreeding”, se folosește în ameliorare. Sunt cunoscute în literatură și în practica curentă încrucișările de infuzie la rasa Bălțată Românească cu rasa Red Holstein, pentru îmbunătățirea unor caractere, precum și alte încrucișări între rase de lapte și mixte cu rase de carne. Apoi, mai recent, sunt cercetări privind încrucișarea raselor locale din Delta Dunării cu rasa Aberdeen Angus, cu rezultate deosebite. Metișii obținuți se comportă foarte bine. Acest gen de încrucișări se practică în mod curent pe plan mondial și, atunci, de ce să nu fie sprijiniți și acești crescători?

    Cine răspunde, acum, pentru aceste decizii eronate? Ceea ce este interesant, și foarte grav în același timp, este faptul că, deși suntem în situația, în care suntem, unii susțin, să continuăm aceste forme de sprijin, cu toate că inclusiv noua Politică Agricolă Comună prevede perfecționarea sistemelor și formelor de sprijin acordat.

    La ovine, în mod corect, datorită, în primul rând, muncii, eforturilor și preocupărilor deosebite ale unor ciobani adevărați pentru dezvoltarea sectorului ovin, pe mai multe planuri, situația a fost corectată și, din anul 2024, vor primi sprijinul zootehnic cuplat zootehnic toți crescătorii de ovine, nu numai cei care au animalele înscrise în Registrul genealogic. De ce nu se face corecția necesară și la specia bovine este greu de înțeles și, mai ales, greu de explicat!

    Toate aceste aspecte sunt discutate mai mult în rândul crescătorilor mici și mijlocii, care sunt cei mai afectați de situația actuală deoarece fermele mari, în general, au rezolvat aceste probleme și mai puțin în rândul specialiștilor zootehniști din diferite structuri de stat sau private.

    Citește și: Memoriu cu privire la reorganizarea zootehniei: „Desființarea ANZ va afecta întreg sectorul”

    La aceste numeroase probleme ale sectorului sunt și răspunsuri, soluții și, mai ales, în mod concret ce trebuie făcut, dar, din păcate, cei care au puterea de decizie, care sunt vremelnic la conducere, nu vor sau nu pot să le asculte. Că de întrebat, mai rar. La noi, cum este cineva numit pe o funcție mai mare în stat (desigur, numit, în principal, pe criterii politice, chiar dacă nu are specializare în domeniul respectiv, în majoritatea cazurilor), devine foarte competent și le știe pe toate, nici nu mai are nevoie de consultanță de strictă specialitate. Noi nu ducem lipsă de cunoaștere, ci de aplicarea ei.

    Ameliorarea taurinelor din țara noastră nu trebuie să fie „dirijată” de reprezentanții unor companii străine

    Principalele rase de taurine crescute în țara noastră, Bălțată românească, Brună de Maramureș și Bălțată cu negru românească (Holstein românesc), au fost formate printr-o muncă laborioasă, desfășurată de înaintașii noștri, în timp, pe baza unor lucrări de cercetare, selecție, încrucișare, potrivirea perechilor și îmbunătățirea condițiilor de mediu, începând cu importuri de animale, în special reproducători masculi, de prin anii 1860. După anul 1959, au fost recunoscute și omologate ca rasă curată. Principalele însușiri care le deosebesc de rasele de import, care au contribuit la formarea lor, sunt foarte bine adaptate și rezistente la condițiile de mediu din țara noastră.

    Protecția biodiversității și producția de produse regionale tipice, de calitate, se bazează pe caracteristicile ereditare specifice ale raselor locale de animale.  Se consideră că genomul la taurine are între 22.000 și 25.000 de gene. Rasele noastre actuale, care au fost formate prin încrucișări cu alte rase, mai au in genomul lor, încă, și gene de la rasele locale (Sură de stepă, Mocănița, Roșie dobrogeană) care au contribuit la formarea lor.

    Activitatea de ameliorare desfășurată în prezent se bazează pe programele de ameliorare elaborate și conduse de către Asociațiile de crescători, pentru fiecare rasă. Aceste programe de ameliorare au niște direcții și obiective de ameliorare. Obiectivele de ameliorare ale raselor noastre nu corespund, în totalitate, cu obiectivele altor rase din alte tari. De aceea, pentru realizarea obiectivelor de ameliorare ale raselor autohtone, este necesar să avem propria rețea națională de selecție a animalelor, consolidată.

    În situația, în care se știe că o țară nu are rețea națională de selecție, toate importurile ei, legate de acest domeniu: animale, material seminal, embrioni etc, sunt mai scumpe.

    Principalul instrument în ameliorarea genetică îl constituie însămânțarea artificială, cu material seminal convențional și sexat de la tauri amelioratori. Cum, la noi, majoritatea materialului seminal provine de la tauri produși și testați în alte țări, în timp, numărul de gene provenite de la rasele noastre locale, care dau adaptabilitate, rezistență, longevitate, vor dispărea. De aceea, pe lângă utilizarea de material seminal de la cei mai valoroși tauri ai rasei, din import, pe care îl folosim în fermele de elită, pe vacile mame de tauri, este necesar să ne producem și propriii noștri tauri, în vederea realizării obiectivelor de ameliorare specifice raselor noastre și condițiilor de creștere și exploatare a taurinelor din țara noastră. Avem această posibilitate, numai să dorim.

    În prezent, în țările cu zootehnie avansată, se scanează un număr de 20 – 30 de tăurași, pentru a introduce unul în programul de selecție, deci o intensitate de selecție foarte mare, ceea ce, în România, acum, nu este posibil.

    În perioada 2015 – 2022, au fost introduși în testare, în medie pe an, doar 9 capete tăurași. Foarte puțin, pentru a realiza o intensitate de selecție corespunzătoare! Noi nu avem posibilitatea acum să evaluăm un număr mare de tăurași, dupa modelul țărilor dezvoltate, pentru că nu am introdus selecția genomică și nici capacități unde să concentrăm acești tăurași pentru parcurgerea întregului program de testare, care este destul de costisitor.

    Acum, România este mai mult o piață de desfacere pentru materialul seminal congelat provenit din alte țări, și nu întodeauna de cea mai bună calitate și la prețuri corespunzătoare, ceea ce nu este în ordine. Rezultatele vorbesc – cea mai mică producție de lapte pe cap de vacă din Uniunea Europeană.

    Academia de Științe Agricole și Silvice are posibilitatea să asigure suportul tehnic necesar pentru a oferi sprijin rețelei naționale de ameliorare

    În acest context, al situației din zootehnie, conducerea Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), în cursul anului 2023, a inițiat și a organizat mai multe întâlniri – dezbateri interactive pe probleme de zootehnie, în special în domeniul tehnologiei de creștere și ameliorare a bovinelor, unde situația este mai grea. Astfel, asemenea întâlniri au fost organizate la Iași, Roman, Arad, unde au participat toți actorii implicați, fermieri, cercetători, cadre didactice universitare, reprezentanți ai Ministerului și ai asociațiilor de crescători. La aceste întâlniri au fost discutate toate aspectele sectorului, în mod deosebit, prioritățile și modul de rezolvare a lor, pentru a salva ce se mai poate salva. Cu toate acestea, din păcate, în urma acestor dezbateri, nu s-a întâmplat nimic concret.

    Academia de Științe Agricole și Silvice are posibilitatea să asigure suportul tehnic necesar pentru sprijinul rețelei naționale de ameliorare, dacă are asigurate fondurile necesare. Astfel, ar putea dezvolta unele proiecte, pe terenurile și capacitățile proprii de cercetare și producție, care să fie extrem de utile pentru acordarea consultanței tehnice de specialitate, a suportului tehnic, a sprijinului necesar, de care au atâta nevoie, în această perioadă, fermierii – în mod deosebit, cei mici și mijlocii, atât la specia bovine, cât și la ovine și caprine. Academia deține, în prezent, un patrimoniu genetic valoros la bovine, ovine și caprine, care s-a realizat în timp, printr-o muncă laborioasă de cercetare și ameliorare a efectivelor. Acest material genetic valoros poate și trebuie sa fie multiplicat și valorificat pentru ameliorarea și, mai ales, protejarea raselor românești de animale, în mod deosebit, de bovine, care sunt în pericol. Poate sprijini micii fermieri pentru asigurarea materialului biologic de prăsilă necesar, precum și asigurarea consultanței tehnice de specialitate.

    Unul din proiectele majore și foarte urgent de realizat îl constituie introducerea selecției genomice în țara noastră, un proiect strategic de interes national care poate fi realizat și gestionat de ASAS, în parteneriat cu Asociațiile de crescători. Această tehnologie ultramodernă de evaluare genomică a animalelor, încă din faza embrionară, a fost introdusă, din anul 2009, în țările cu zootehnie dezvoltată, la taurinele pentru lapte, cu rezultate deosebite. Are numeroase avantaje pentru crescători, din care amintim doar două foarte importante pentru ameliorare: scurtarea intervalului între generații și dublarea progresului genetic. Astăzi, pe plan mondial, 70 – 80 % din taurii utilizați la însămânțări artificiale sunt tauri selectionați genomic, pe baza stabilirii valorii de ameliorare genomice.

    Finalitatea acestui proiect presupune oferirea unor servicii pentru crescători, cum ar fi stabilirea valorii de ameliorare genomice și determinarea paternității pe baza analizei acidului dezoxiribonucleic (ADN). Nu putem vorbi de acuratețe în selecția animalelor fără determinarea paternității. Academia, încă din anul 2018, a realizat acest proiect de interes strategic și a încercat introducerea lui, dar, din păcate nu a găsit sprijinul și suportul financiar necesar pentru realizarea lui, pentru că la noi au fost și sunt și acum alte priorități.

    Un alt proiect de urgență maximă, realizat de Academia de Stiințe Agricole și Silvice, și care ar trebui finanțat imediat, îl constituie, crearea unui Centru de selecție, producerea de material seminal congelat și conservarea resurselor genetice animale (bancă de gene).

    Dacă nu se realizează foarte repede acest proiect, în cel mult 10 ani, va trebui să facem programe de conservare pentru rasele noastre de taurine, Bălțată Românească, Bălțată cu negru românească, Brună de Maramureș. Există personal de specialitate și spațiile necesare la Stațiunile Academiei, dar care trebuie modernizate și dotate cu aparatura necesară. Nu ar fi un efort financiar foarte mare, dar de o importanță maximă, mai ales pentru gospodariile țărănești, pentru fermele mici și mijlocii.

    Pe lângă conservarea resurselor genetice animale și protejarea raselor noastre, acest centru poate produce și material seminal congelat de la tăurași evaluați genomic, provenind de la cele trei rase care se cresc în Stațiunile Academiei și de la alte ferme de elită, la prețuri avantajoase pentru fermieri, acești tăurași fiind testați în condițiile creștere din țara noastră.

    Specialiștii și cercetătorii români cunosc cel mai bine tipul morfoproductiv de vacă, așa numitul „tip dorit”, pentru condițiile de creștere și exploatare din țara noastră. Așa după cum este cunoscut, valoarea de ameliorare se manifestă diferit în condiții de creștere diferită.

    Aceste proiecte se pot realiza în parteneriat cu Asociațiile de crescători, cu Societățile de ameliorare, care elaborează și coordonează programele de ameliorare și care sunt absolut necesare ca suport tehnic.”


    Te-ar mai putea interesa

    Noi alerte meteo. ANM avertizează cu privire la un fenomen periculos în următoarele două zile Noi alerte de vreme severă. Ploi, vijelii și temperaturi până la 37 de grade în mai multe județe Dezastrul lăsat în urmă de vijeliile cu grindină cât un ou și rafale de peste 100 de km/h!

    Ultimele știri

    Incendiu în ferma lui Ion Olteanu din Mihăilești. Peste 30 de hectare au ars chiar în timpul recoltatului Start fonduri europene pentru achiziția de utilaje! Proiectele se depun de marți, 25 iunie, la AFIR Bogdan Cățoi, fermier: La cultura de grâu am recoltat sub 700 de kilograme la hectar