Idei de afaceri: Cultura de kaki are perspective bune. Se pot câștiga și 30.000 de euro/hectar
agrointeligenta.ro -
Numeroasele articole despre beneficiile fructului de kaki (i se mai spune și curmalul japonez sau persimonul) au făcut ca interesul românilor pentru această cultură agricolă să fie în creștere, alături de o cerere de piață tot mai mare. Chiar dacă în România nu există încă o exploatație importantă de kaki, această cultură agricolă are perspective bune pentru anii următori, iar cine va demara o afacere cu kaki în 2015 are șanse să se impună pe piață ca prim producător român al acestui fruct.
În prezent, prețul unui fruct de kaki este, în supermarketuri de 2-5 lei, iar kilogramul en gros se vinde cu cu 1-2 euro. Având în vedere că se pot obține producții de 15 tone/ha, se poate calcula un câștig de 15-30.000 de euro/an din momentul în care plantația intră pe rod, iar lucrările de întreținere sunt minime.
Acum doi ani, Agrointeligența prezenta, în premieră, povestea a doi români care începuseră să cultive kaki și aronia pe celălalt mal al Dunării, adică în Bulgaria. La acel moment, Viorel Stepa şi Marian Tudor ne spuneau că cea mai mare parte a producției lor se vinde la export, în țările vestice.
Citiți și: Cum sa cultivi aronia si kaki. Exemplul a doi fermieri romani care o fac in Bulgaria
Lucrurile par să se schimbe în ultima perioadă când atât aronia, dar și kaki au început să fie tot mai cunoscute în România, mai ales prin prisma produselor rezultate din procesarea fructelor: sucul, dulciurile, ceaiul, dulceața, siropul, etc.
Despre kaki (de la cel mai des întâlnit soi Diospyros Kaki), cunoscut și ca Persimmon, se cunoaște deja că are un conținut bogat de vitamina C, de 15 ori mai mare decât la lămâie, spre exemplu. Datorită formei sale, fructul kaki sau fructul zeilor, cum mai este numit, este foarte asemănător cu roşia, iar culoarea acestuia variază de la galben spre portocaliu roşiatic. Fructele de kaki conţin o substanţă numită tanină care favorizează proprietăţile antioxidante ale fructului.
Kaki este cultivat în mai multe colțuri ale lumii, însă cea mai mare producție de kaki este în China, acolo unde frunzele sale sunt folosite și pentru ceai și produse anti-îmbătrânire. Alte state producătoare sunt Coreea de Sud, Japonia, Brazilia, Spania, Italia, Israel, SUA, Mexic sau Iran.
Cultura de kaki este una foarte rezistentă la dăunători și se adaptează ușor la condițiile climatice noi. Pomii Persimmon înfrunzesc foarte devreme primăvara și nu înfloresc decât când au frunzișul des, așa că florile sunt mereu ferite de primul val de îngheț.
Despre pomii de kaki se știe că cresc repede și colonizează sistemul lor de rădăcini, sunt foarte potriviți pentru recuperarea habitatului. Ei fixează bine și malurile râurilor, fiind recomandați a se planta în zone cu risc de inundații.
Plantația de kaki poate fi înființată atât prin puieți cumpărați de la pepiniere autorizate (deși la noi este mai greu să găsești kaki așa ușor) sau din semințe. Acestea se recoltează din fructul bine copt și se găsesc la mijlocul lui. Se scot și se lasă o perioadă de două-trei luni la loc umed și temperaturi între 1 și 10 de grade Celsius. Se pot pune într-o pungă cu găuri și cu mușchi de pământ umezit pentru ca sămânța să își facă o așa-zisă ”stratificare” în care coaja se înmoaie și va permite germinarea. Nisipul umezit este bun și el pentru această perioadă de pregătire a semințelor de kaki.
Odată finalizată perioada de ”stratificare”, semințele de kaki se pot planta în vase mai mici, cu pământ fertil – pH ideal 6-6,5, și în care se vor forma puieții. Temperatura ideală va fi de 20-23 de grade Celsius în acest stadiu de formare a plantei, care va răsări în cel mult șase săptămâni de la însămânțare și se va dezvolta bine dacă este ținută la loc însorit. Se va transplanta în aer liber în primăvară.
Înainte de plantare, solul trebuie pregătit printr-o arătură adâncă și bine fertilizat. Ca și distanțare, kaki se poate pune în rânduri distanțare de la cel puțin 1,5 metri, cu 4,5 metri distanță pe rând, dar ideală este o porționare suprafeței de 6X6 metri, însă în această situație, densitatea arborilor va fi mult mai mică. Ca și caz concret, cultivatorii japonezi spun că cel mai mult se pot planta 1.000 de kaki pe hectar, de la care, după 10-15 ani, se va ajunge la 200 de arbori pe hectar.
Ca și fertilizare, kaki are nevoie de azot, dar și fosfor, potasiu sau zinc, atunci când analiza de sol indică cantități slabe ale acestor nutrienți. Rezultate bune s-au obținut cu un amestec de 6% N, 10% P și 3-6& K la 0,45 kg per pom/an. De regulă, fertilizarea se face primăvara – jumătate și în iulie, cealaltă jumătate.
Producții de 15 tone la hectar
În privința primului rod, mulți cultivatori de kaki spun că acesta apare în anul 3-4 de plantare, alții vorbesc de anul 5 sau chiar 6. Recolta anuală poate varia de la 22-40 de kg/arbore tânăr până la 150-220 de kilograme la arborii maturi. Ca și estimare medie, în cultivatorii din Brazilia spun că obțin 15 tone/ha.
În funcție de varietatea lor, fructele de kaki pot fi sau astringente. Pe piață, cele mai bine vândute și cele care sunt cerute de supermarketuri sunt cele care nu sunt astringente din varietatea Fuyu, Gosho, Suruga și Jiro. Varietățile astringente precum Hachiya sau Yokono nu sunt așa de ușor de consumat în formă proaspătă și se folosesc ca ingrediente în diferite rețete dulci sau pentru prepararea dulcețurilor, siropurilor, etc.
Din cauza fructelor grele, ramurile de kaki ar putea avea nevoie de susținere pentru a nu se rupe.
Pentru consum, fructele de Persimmon nu se culeg până ele nu sunt complet coapte și se recoltează cu grijă, având coaja sensibilă. După ce sunt culese, fructele pot fi ținute la rece câteva săptămâni sau se poate opta pentru conservarea lor congelator.
Pentru a ”înmuia” un kaki sau pentru a-i accelera procesul de coacere, el poate fi pus în pungi de plastic cu un măr sau o banană care degajă etilenă, gaz care grăbește coacerea fructului exotic.
Sunt bogate în foarte mulți nutrienți și substanțe fitochimice: vitaminele A, B (B1, B2, B3, B6, B9), C, E, K, beta-caroten, luteină, calciu, potasiu, zinc, fier, magneziu, fosfor, sodiu, și substanțe fitochimice. De asemenea, fructele de kaki conțin anumiți compuși (cum este acidul betulinic) care se află sub cercetare preliminară pentru potentiala lor activitate anti-cancer. Comparativ cu mărul, fructul Persimmon are un nivel mai ridicat de fibre alimentare, sodiu, potasiu, calciu, fier și magneziu însă niveluri mai scăzute de cupru și zinc.
În afară de comercializarea fructului, și lemnul arborilor de kaki este valoros. De esență tare, fiind foarte dur, este ideal pentru mai multe lucrări din lemn precum confecționarea tacurilor de biliard, a bețelor de percuție sau a croselor de golf.
