Cultivarea cepei în câmp deschis: plantare, îngrijire, recoltare

Violina Gorcinschi - 8 martie 2024 17:49

Cum se cultivă ceapa în câmp deschis sau în grădină. În contextul în care România  a ajuns să importe ceapă din Ucraina, din ce în ce mai mulți fermieri români au văzut oportunitatea și au decis să cultive, în acest an, această cultură. Cele mai bune producții la ceapă se obțin prin semănatul direct în câmp, datorită costurilor reduse și lucrărilor minime de întreținere. Totuși, și ceapa necesită anumite condiții și lucrări pentru a obține randamente ridicate. Aflați din acest articol cum se cultivă ceapa.

În condițiile climatice ale României, ceapa este o plantă bienală sau trienală. În ceea ce privește ceapa bienală, în primul an de cultură planta formează rozeta de frunze, tulpina falsă și bulbul, urmând ca în al doilea an să formeze florile și semințele. În cazul cepei trienale, aceasta se cultivă prin arpagic; arpagicul se obține în primul an, în al doilea an se obține bulbul ca parte comestibilă, iar în al treilea an planta produce inflorescențe și semințe.

Cultivarea cepei în câmp. Condiții

Cultura de ceapă are nevoie de câteva condiții pentru a da randament bun. Pentru o cultură bogată, este importantă respectarea exigențelor ecologice ale cepei, respectiv întrunirea cerințelor legate de temperatură, umiditate, lumină și sol.

Ceapa nu este o plantă condiții speciale, însă temperatura joacă un rol cheie în procesul de vernalizare și în faza vegetativă, influențând formarea bulbilor și afectând înflorirea. Plantele tinere, care s-au înrădăcinat bine în sol, sunt rezistente la temperaturi reduse, de – 4 … -8 grade Celsius. Temperatură minimă la care încolțește ceapa este de 3-4 grade Celsius, iar temperatura optimă se situează în intervalul 25-30 grade. Totuși, ceapa nu trebuie să aibă parte de prea multă căldură – temperaturile prea mari inhibă formarea florilor.

Ceapa necesită și lumină suficientă, pe care o absoarbe prin frunze. Cantitatea de lumină dictează cât de bună va fi recolta. De aceea, nu se plantează niciodată în locuri umbroase, fiind condiții care periclitează formarea bulbilor și tulpinilor florifere. Pe parcursul formării bulbilor, ceapa are nevoie de 14-16 ore de lumină, fiind o plantă de zi lungă. Bulbii care se formează în condițiile potrivite (zi lungă și temperaturi ridicate) sunt de dimensiuni mai mici, însă se maturează mai repede și au gust mai bun (în cazul culturilor prin arpagic).

Cerințele legată de apă sunt destul de mari, având în vedere sistemul radicular superficial. Pe o adâncime de 30-40 de cm, umiditatea în sol trebuie să se situeze la nivelul de 80-90% în etapa de creștere a rădăcinilor și frunzelor, de 70-80% când se formează și cresc bulbii și de 60-70% în timpul maturării bulbilor. Umiditatea insuficientă reprezintă un obstacol în creșterea bulbilor, iar cea în exces în timpul maturării, scurtează timpul de păstrare a acestora.

Pentru înființarea corectă a culturii de ceapă, trebuie respectate cu strictețe condițiile privind particularitățile solului. Cultura ceapă preferă solurile ușoare, bine drenate și mărunțite, care asigură uniformitatea distribuirii și adâncimea semințelor. Menținerea pământului mărunțit va facilita contactul particulelor de sol cu ​​sămânța, favorizând transferul de umiditate, necesar pentru o germinare uniformă. Solul trebuie să fie iluminat, fertil și cu reacție neutră, fără să formeze crustă la suprafață; aluviunile, de exemplu, reprezintă solul ideal pentru cultura de ceapă.

Citește și: Ceapa eșalotă – cultivare. Sfaturi de la plantare la recoltare

Cum se cultivă ceapa. Rotația culturilor

Cele mai bune culturi premergătoare pentru cultura de ceapă în câmp sunt vinetele, varza, ardeiul, tomatele, castraveții, pepenii, dovleceii, fiind caracterizate de prezența minimă a buruienilor în teren. Nu se recomandă plantarea cepei pe parcelele unde înainte s-a cultivat fasole sau mazăre.

Ceapa se dezvoltă bine și dacă are buni vecini, respectiv în culturi mixte. Pentru cele mai bune combinații, se recomandă plantarea cepei lângă mărar, căpșuni, castraveți, sfeclă, ridichi, morcovi, salată.

Cultivarea cepei în câmp. Lucrări pentru pregătirea terenului

Lucrările de pregătire a terenului pentru plantarea cepei diferă în funcție de tipul de cultură.

Pentru ceapa de toamnă, lucrările solului includ discuitul, pentru a mărunți pământul și a elimina resturile vegetale ale culturilor anterioare. Ulterior, se efectuează o fertilizare pe bază de azot și potasiu și arătura de bază, realizată la o adâncime de 25-28 cm, pentru încorporarea optimă a îngrășămintelor. Se recomandă o analiză a solului înainte de fertilizare.

Dacă se seamănă toamna, terenul pentru cultivarea cepei se grapează imediat, se lasă câteva zile, apoi se trece cu tăvălugul. La semănatul de primăvară, arătura de toamnă nu va fi grapată.

Cultivarea cepei. Semănatul arpagicului

Înființarea culturii de ceapă prin arpagic începe prin selectarea corectă a materialului săditor. Se recomandă ca diametrul arpagicului să fie de 7-20 milimetri. Înainte de plantare, bulbii se tratează cu sulfat de cupru și tratament termic, pentru a nu forma tulpini florifere (10-15 zile la 25-35 grade Celsius și, ulterior, 6-8 ore la 40 grade Celsius).

Perioada în care se plantează ceapa primăvara este intervalul 10-20 martie, iar ceapa de toamnă se plantează între 10 septembrie și 1 octombrie.

Semănatul cepei se realizează pe straturi mai înalte, cu o distanță de 30 de cm între rânduri și 3-4 cm între plante pe rând. Adâncimea la semănatul cepei se recomandă să fie de 4-5 cm. Estimativ, cantitatea de arpagic necesară pentru plantarea unui hectar de ceapă este de 600-700 de kilograme, în funcție de dimensiunea bulbilor.

Întreg ciclul de vegetație al culturii de ceapă înființată prin arpagic este de 110-130 de zile. Avantajul unei astfel de culturi este că se pot obține producții ridicate, de calitate înaltă, iar bulbii au o capacitate mare de păstrare peste iarnă.

Cultivarea cepei. Semănatul direct în câmp

Semănatul direct al cepei în câmp aduce cele mai multe beneficii din punct de vedere economic, astfel că este des practicată în România. Înființarea culturii are loc fie primăvara devreme, în intervalul 1-15 martie, fie în luna august, pentru culturile care iernează.

Semănatul se efectuează pe rânduri, la o distanță de 4-5 cm între plante și 30 de cm între rânduri. Adâncimea recomandată este de 2-3 cm. Cantitatea de sămânță utilizată este de 4-5 kg/ha.

În cazul utilizării hibrizilor și a semințele de precizie, se urmăresc următoarele densități:

• 1.000.000 plante / hectar pentru semănatul de primăvară. Se seamănă 4 unități a câte 250.000 de semințe;
• 1.250.000 plante / hectar pentru semănatul din august, când se estimează și o pierdere de 10 – 15% din plante, cauzată de înghețul din iarnă.

Plantarea semințelor de ceapă se poate face manual, în rigole deschise cu săpăliga sau cu semănători de precizie, iar după semănat se tasează cu tăvălugul. Imediat după semănat se va efectua și erbicidarea care se repetă când planta are deja 3 frunze.

Cum se cultivă ceapa. Îngrijire și întreținere

La cultura de ceapă, cantitatea și frecvența irigărilor depinde de modul de înființare a culturii. La ceapa plantată prin arpagic, se recomandă trei udări prin aspersiune, cu norme de udare de 300-350 metri cubi de apă pe hectar.

La culturile înființate prin semănat direct, se efectuează 4-5 udări (7-8 în caz de secetă) în lunile iunie, iulie și august, cu norme de 300-400 metri cubi/ha.

Udările și fertilizarea se opresc cu o lună înainte de recoltare, pentru a stimula maturarea bulbilor și a crește rezistența la păstrare. O altă recomandare este ca, cu 2-3 săptămâni înainte de recoltare, se efectuează tăvălugirea, pentru a stopa creșterea frunzelor.

Citește și: De ce nu s-a făcut ceapa – 7 cauze. Recomandări

Pentru a asigura plantelor necesarul de nutrienți de-a lungul perioadei de vegetație, este indicată aplicarea îngrășămintelor la ceapă. La pregătirea patului germinativ, se aplică 100-150 kg azotat de amoniu sau 200-250 kg îngrășământ complex, în cazul în care nu s-a aplicat din toamnă.

La ceapa înființată prin arpagic, la formarea bulbului, se aplică 30-40 kg de azot și 25-35 kg/ha oxid de potasiu. De asemenea, ceapa preferă fertilizările foliare cu îngrășăminte.

Ceapa semănată direct în câmp are nevoie de fertilizare fazială sau eșalonată. Prima fertilizare se aplică atunci când plantele au 3-4 frunze, folosind 30-40 kg/ha azot, iar a doua are loc după 3-4 săptămâni, administrând 40 kg/ha azot și 30-40 kg oxid de potasiu.

Excesul de îngrășăminte chimice trebuie evitat deoarece ceapa nu tolerează concentrații mari de săruri în primele faze de vegetație.

Combaterea buruienilor se realizează prin metode chimice sau prin prășile manuale sau mecanizate. Erbicidarea cepei se face cel mai adesea cu erbicidul Stomp Aqua de la BASF Agro care combate buruieni monocotiledonate anuale şi unele dicotiledonate.

Cultivarea cepei în câmp deschis. Boli și dăunători

Cultivatorii de ceapă pot suferi pierderi semnificative în cultură din cauza bolilor și dăunătorilor. Se recomandă monitorizarea populațiilor de insecte dăunătoare cepei, dar și a posibilelor semne de apariție a bolii.

Principalele boli la ceapă sunt:

• Mana cepei (Pseudoperonospora destructor). Frunzele sunt acoperite de pete oval alungite. În caz de umiditate crescută, în dreptul petelor apare un puf cenușiu-violaceu. Pentru combaterea manei, sunt indicate tratamentele foliare cu produse omologate. De obicei, acestea au ca substanță activă cuprul, inclusiv zeama bordeleză, oxiclorură de cupru, fosetil de aluminiu, oxatiapiproplin, azoxistrobin, metiram etc.
• Putregaiul alb (Sclerotium cepivorum). Frunzele devin galbene, țesutul se înmoaie și apoi putrezește, iar bulbul și rădăcinile sunt acoperite cu mucegai alb-făinos. Pentru a preveni apariția putregaiului alb, bulbii se tratează cu sulfat de cupru 1%. Printre substanțele active omologate pentru combaterea acestei boli la ceapă se numără și azoxistrobinul.
• Alternarioza (Alternaria porri/Stemphylium vesicariul). Apar pete cu aspect umed, care cresc în dimensiune și capătă o culoare cenușie în centru și galbenă pe margine. Plantele îngălbenesc, li se îndoaie vârful și mor. Pentru a scăpa de alternarioză, se folosesc fungicide speficice.

Cei mai frecvenți dăunători ai cepei sunt:

• Musca cepei (Delia antiqua). Plantele atacate de acest dăunător au frunzele ofilite, putrezind, ulterior, la bază. Larvele atacă în zona discului. Combaterea pentru musca cepei se face prin tratamente foliare, cu produse pe bază de ciantraniliprol, cipermetrin eficient și pentru combaterea viermilor sârmă.
• Nematozii (Ditylenchus dipsaci). Plantele infestate au frunze încrețite, încovoiate, îngroșate la bază. Combaterea nematozilor are loc prin dezinfecția solului cu nematocide.

Alți dăunători periculoși ai cepei sunt gândacul roșu al cepei, cărăbușul de mai.

Recoltarea cepei – perioade

Ceapa se recoltează atunci când circa 80% din plante au tulpina falsă înmuiată la bază, iar frunzele sunt culcate pe sol. În acest moment, bulbii sunt maturizați, iar cojile încep să se usuce, căpătând culoarea specifică soiului. De regulă, acest procedeu se efectuează la finalul lunii iulie sau la jumătatea lunii august. Este indicată tăvălugirea culturii înainte de recoltare, pentru a accelera maturarea bulbilor.

Recoltarea cepei se poate face manual, prin smulgere, semimecanizat, cu dislocatorul, sau complet mecanizat, cu ajutorul mașinii de recoltat ceapa sau a combinelor speciale. După recoltare, ceapa se lasă câteva zile la uscat la soare, apoi se curăță de frunze și se depozitează în locuri uscate și răcoroase.

De obicei, se pot obține producții de 20-30 de tone/ha, însă dacă se folosește tehnologie avansată și factori climatici optimi, randamentul poate crește șa 35-40 de tone/ha.