Bocarp – capra cu gust de vacă. Prima rasă românească de capre pentru producția de carne
Angelica Lefter -
Capra cu gust de vacă. Bocarp este o nouă rasă de capre de carne creată de cercetătorii de la Institutul de cercetare-dezvoltare pentru creșterea ovinelor și caprinelor (ICDCOC) Palas , din județul Constanța. Carnea de capră cu gust inedit poate ajunge de pe acum pe mesele românilor, însă mai are nevoie de câțiva ani pentru ca noua rasă să fie omologată. Cu toate acestea, caracteristica cea mai relevantă a rasei Bocarp este că produce o carne cu gust de vită sau deloc specifică celei caprine.
Creatorii rasei de ovine Palas vin acum cu o nouă rasă de carne la caprine, ceva extraordinar și nou pentru țara noastră. Bocarp este o rasă creată din îmbinarea a două rase consacrate, cu ajutorul țapilor din rasa Boer, de origine din Africa de Sud, dar aduși din Anglia, și a căprițelor de pe plaiurile mioritice Carpatine, lăsate să se reproducă liber.
Bocarp, prima si singura rasă de carne din România
Cercetătorii au acum în cadrul ICDCOC Palas mai mult de 200 de exemplare de capre din rasa Bocarp, care trebuie să producă alte cinci noi generații pentru ca rasa să poată fi omologată, a explicat Radu Răducu, directorul Institutul de cercetare dezvoltare pentru creșterea ovinelor și caprinelor Palas (ICDCOC), pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”În România creșterea caprelor a însemnat întotdeauna o capră care să dea o producție de lapte destul de bună. Și există în România singura rasă de capre autohtonă, rasa Carpatină, cu niște producții destul de modeste de lapte, dar cu o rezistență și adaptabilitate la condițiile țării noastre foarte bune. Până acum s-a mers pe ameliorarea acestei rase pentru producția de lapte, ori, având în vedere cerința mare de carne de capră, cerința mare de produse făcute din carnea de capră și dorința crescătorilor de a se îndrepta spre această producție, Institutul nostru, conform menirii lui de a crea progres genetic, procedează la crearea primei și singurei rase de caprine specializate pentru producția de carne folosind metoda încrucișării. Combinând aceste exemplare din rasa Carpatină cu țap din rasa de de carne Boer, o rasă originară din Africa de Sud, dar noi am adus reproducătorii din Anglia, în urmă cu 12 ani am început acest proiect de a crea o rasă de carne românească. În momentul acesta, după mai multe generații de metiși cu diverse cote de participare. Avem în cadrul institutului circa 200 de exemplare selectate care trebuie consolidate ca rasă. Pentru a produce rasa trebuie să ai circa 300 de capete femele metise care să-ți confere siguranța că poți diviza aceste femele pe un număr de 15-20 de familii de țapi, ca să nu apară pericolul cosangvinizării”, a explicat Radu Răducu, directorul Institutul de cercetare-dezvoltare pentru creșterea ovinelor și caprinelor Palas.
Rasa de capre de carne Bocarp poate fi omologată peste aproximativ 13 ani
Până la omologarea rasei Bocarp ar mai trebui să treacă încă aproximativ 13 ani, deoarece de la timpul de selecție a exemplarelor până la producerea unei noi generații ar trebui să treacă aproximativ 3 ani și 6 luni, iar pentru omologare este nevoie de nașterea mai multor generații.
”În efectivul pe care îl avem la această dată nu mai intră niciun animal din exterior, tot ce se realizează din perechile neînrudite, ca femelă se reține pentru prăsilă, iar la masculi se livrează și la crescători. Dar, selecția pe care o facem noi este foarte riguroasă pentru că trebuie să avem un efectiv important care să nu fie înrudit. După experiența pe care o avem și având în vedere că specia caprine este înrudită cu specia ovine, intervalul între generații, adică o generație veche produce o nouă generație cam în 3 ani și 6 ani. Noi mi avem nevoie de cel puțin 5 generații de izolare reproductivă, adică o muncă de selecție făcută încă 12-13 ani, ca în acel moment să putem considera că populația noastră îndeplinește condițiile de a fi omologată ca rasă”, a menționat directorul Institutul de cercetare-dezvoltare pentru creșterea ovinelor și caprinelor Palas.
Chiar dacă nu este omologată, carnea din capra românească nou creată poate ajunge pe mesele românilor.
”Carnea poate ajunge în familiile țăranilor și pe mesele crescătorilor deoarece o parte din țapi îi vindem pentru prăsilă. Fermierii pot să ia de l noi țap pe care să-l folosească pentru reproducție cu rasa lui locală, Carpatină, iar produsul pe care îl obține poate fi consumat și să satisfacă nevoia pieței de carne de calitate mai bună”, a mai adăugat dr. ing. Radu Răducu.
Cum este carnea de capră din rasa Bocarp: fragedă, rozalie, cu gust de vită
Chiar dacă vorbim despre o carne de capră, aceasta nu are gustul și mirosul specifice, ci mai degrabă aduce cu cea de vită. Potrivit cercetătorului Radu Răducu, aceasta a fost comparată cu vita deoarece trebuie să ne raportăm la rumegătoare, dacă vorbim despre acest gen de carne.
”Carnea de capră din noua rasă nu are gust specific de capră, așa cum nici carnea de oaie Palas nu mai are gustul specific de oaie cum este Țurcana sau Țigaia. Nu are nici compoziția chimică a cărnii de oaie cu mult seu, nu avem cu ce să-l comparăm, nu putem compara cu porcul pentru că nu este rumegătoare porcul, nici cu carnea de pasăre. Interesant este că ieri am dus un eșantion de carne din Bocarp la un restaurant. Sincer să fiu, am fost încântați de verdictul dat de bucătar specializat. Este o carne de culoare rozalie, animalul fiind sacrificat cu o jumătate de oră înainte de a ajunge la bucătar”, a menționat directorul ICDCOC Palas, Radu Răducu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, care a explicat și denumirea rasei – Bo, de la rasa țapului Boer, și Carp de la rasa noastră de capre autohtonă, Carpatină.
Rasa de capre Bocarp – caracteristici: spor în greutate de 260 de grame pe zi
În ceea ce privește caracteristicile noii rase, acesta are o combinație interesantă de culori, iar talia sugerează că este vorba despre o rasă exclusiv de carne.
”În mare majoritate fiind vorba de exemplare ce înseamnă 75% rasa amelioratoare, 25% rasa locală, caprele au roba albă sau un gri deschis, iar capul este colorat în maron sau în negru. Ca dimensiuni corporale, lungimea corpului este de circa 90-100 de cm la femele, înălțimea cam 70-80 de centimetri, greutatea la caprele adulte ajung la 60-65 de kilograme, iar ceea ce este interesant este că sporul mediu zilnic în greutate la tineretul caprin îngrășat este de 250-260 de grame pe zi. Spun că este interesant pentru că în general caprinele nu au sporuri mari, dar această creație biologică are aptitudini pentru producția de carne și în loturile experimentale mi-a dat în greutate spor de 250 de grame față de 120-140 de grame la capra Carpatină normală, fie că vorbim de femele sau masculi, dar în general experimentele de îngrășare se fac pe masculi, într-o perioadă de 110-120 de zile. Noi facem aceste cercetări prin comparație, realizând mai multe loturi experimentale, crescute în aceleași condiții și apoi comparăm rezultatele”, a conchis dr. ing. Radu Răducu, directorul Institutul de cercetare dezvoltare pentru creșterea ovinelor și caprinelor (ICDCOC) Palas.
