• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte cu ajutorul fondurilor europene

    Daniel Befu -

    Crescătorii de vaci din rasa Bălțată Românească au construit o fabrică de lapte de la zero. Investiția a fost posibilă cu ajutorul fondurilor europene, iar de curând, unitatea de procesare a laptelui a început livrarea produselor către magazine locale și sectorul HORECA.

    Fabrica de lapte și-a început recent activitatea în Târgu Secuiesc, județul Covasna, la finalul a șase ani de planificări și investiții. Inițiativa unității de procesare a laptelui în zonă a aparținut unui grup de crescători de animale care au pus bazele Kezdi Lacto Coop Cooperativă Agricolă, ca apoi proiectului să se alăture și Asociația Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească tip Simmental (ACVBR SIM) și cooperativa fondată de aceasă asociație.

    ”Ajutăm membrii asociației să își valorifice producția, mergem și le luăm laptele de la poartă. Oferim un preț decent și deocamdată suntem nevoiți să ne ajutăm între noi și să avem suficient lapte cât putem să producem la o capacitate maximă”, a explicat Adrian Rotariu, directorul general al Kezdi Lacto Coop, în cadrul unui interviu difuzat în emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, în rubrica ”Fermierii României”.

    Adrian Rotariu

    Proiect pe fonduri europene de peste 2,6 milioane de euro

    Construcția și dotarea fabricii s-au făcut cu ajutorul fondurilor europene accesate prin Agenția pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, care a asigurat proiectului 2,1 milioane de euro, și încă aproape 500.000 de euro a reprezentat contribuția fermierilor la proiectul AFIR. Investiția totală, însă, a depășit cu mult suma de 2,6 milioane de euro.

    Sistemul de prelucrare a laptelui în ferma de Târgu Secuiesc este automatizat. Se lucrează inclusiv cu ferme în care mulsul se face robotizat, astfel încât pe parcurusul procesării, materia primă nu ajunge în contact direct cu aerul sau cu omul, ci numai cu instalațiile de colectare și prelucrare.

    ”Am mers pe varianta de produse UHT deoarece este o tehnologie nouă, la început la noi, în România nu prea există tehnologie din aceasta. Este totul automatizat în primul rând, iar în al doilea rând este un produs ce nu necesită o condiționare specială. Poate să stea la temperatura camerei până la un an de zile, ceea ce avantajează produsul prin punerea lui la raft. Nu are nevoie de un spațiu special, ceea ce înseamnă cost redus. Prin termenul lung de valabilitate putem spune că suntem mai relaxați din punct de vedere al retururilor, al condiționării”, a explicat Adrian Rotariu.

    Pe partea de produse, fermierii români și-au dorit să răspundă cererii din piață pentru lactate de nișă, inclusiv lapte cu arome, smântână de gătit sau frișcă.

    ”HORECA este sectorul unde putem da o cantitate mai mare cu un cost mai mic de ambalaj. Putem livra produse tip robinet, îm pungi, bag-in-box tip robinet, care sunt mai ușor de manipulat pentru sectorul HORECA decât cutiile de 1 litru. Vizavi de produsele ce sunt deja existente pe piață, referitor la produsele aromate, laptele cu ciocolată, spre exemplu, ce am văzut până acum este la 0,33, iar noi am ales să fie la 1 litru. Este același concept ca și la lapte – cu robinet, cu capac – desfaci, bei, pui înapoi în frigider. Produsele la 1 litru se pot adresa direct familiilor, există varianta cu capac și după ce s-a desfăcut, se poate păstra încă 3-5 zile la o temperatură de refrigerare normală”, a explicat managerul.

    Dotările fabricii fac ca ea să poată fi complet funcțională cu numai opt oameni, fiecare specializat pe operarea instalațiilor, cu program în două schimburi pentru a face față capacității maxime de procesare a fabricii, de 3.000 de litri pe oră. Capacitatea maximă de procesare a fabricii este de 35.000 de litri de lapte pe zi.

    ”Pentru noi este important lanțul scurt alimentar – de la producător până la consumatorul final respectiv, ne concentrăm pe magazinele din apropierea noastră – Brașov, Covasna, Harghita – sunt magazine locale și încercăm să promovăm produsele noastre prima oară în zonă și apoi vom extinde. Pe partea de prețuri, cu toate că avem produse premium, nu încercăm să avem un preț exagerat. Vrem să avem un consumator final care vine din toate mediile, iar vizavi de marii producători de produse lactate, noi nu încercăm să avem o concurență. Există loc pentru fiecare în piață. Încercăm să ne diversificăm fiecare cu ce are mai bun. Până la urmă, consumatorul final la alege cu cine merge mai departe”, consideră Adrian Rotariu.

    Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte


    Te-ar mai putea interesa

    Rabla pentru Tractoare bate pasul pe loc. Ce șanse mai sunt să se dea finanțările anul acesta S-a aprobat DUBLAREA subvențiilor pentru micii fermieri! Subvenții APIA, în conturi. Județele unde fermierii au anunțat că au primit a doua tranșă de bani

    Ultimele știri

    Subvenții APIA. Fermierii de pe lista de plăți de dinainte de Crăciun Alertă meteo de ninsori! Județele unde ninge înainte de Crăciun Rusia și-a stabilit cotele de export la cereale pentru 2025. La porumb e jale!