• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Culturi fără îngrășăminte – cât de mult scade producția?

    Violina Gorcinschi -

    Culturi fără îngrășăminte minerale – rezultatele economice în cazul tăierii costurilor cu fertilizarea. Îngrășămintele sunt, acum, mai ieftine decât în ​​sezonul 2022/2023. Totuși, având în vedere prețurile mici la produsele agricole, costul cu fertilizarea reprezintă o pondere mare în venitul potențial din cultură. Ce se întâmplă, însă, dacă sunt eliminate complet costurile cu fertilizarea minerală? Aflați din acest articol.

    În cazul unei renunțări complete la fertilizarea minerală, întrebarea nu este DACĂ se vor diminua recoltele, ci CU CÂT. Răspunsul la această întrebare nu este unul cert, ci se bazează pe estimări.

    Estimările variază. În cazul cerealelor și al rapiței, se preconizează o scădere de până la 50% a producției, în lipsa fertilizării minerale. La sfeclă de zahăr, porumb și cartofi, aceste diminuări se situează în jurul valorii de 30-50%. Cu toate acestea, cifrele pot fi și mai mari, având în vedere că plantele care au carențe în nutriție își reduc randamentul nu doar în cazul unui aport scăzut de nutrienți, ci și din cauza susceptibilității mai mari la stresul biotic și abiotic, potrivit unei analize făcute de Farmer.pl.

    Culturi fără îngrășăminte minerale. Calcule estimative

    Ipotetic, se poate calcula cu cât va scădea venitul din cultivarea grâului, în cazul lipsei de îngrășăminte luând în calcul, de exemplu, o scădere cu 50% a randamentului. Dacă se presupune că fertilizarea costă în jur de 1.800 de lei/ha, iar prețul grâului, undeva la un minim de 800 lei/tonă, echivalentul îngrășămintelor este mai mic de 2,3 tone de cereale. Presupunând că se obține o producție de 7 tone/ha, se obține un venit de circa 5.600 lei/ha. Îngrășămintele reprezintă până la 32% din veniturile totale. Dacă scăderea randamentului ar ajunge la 50%, s-ar obține 3,5 tone la hectar (un venit de 2.800 lei). În cazul folosirii fertilizării, după scăderea costurilor acestora, am rămâne cu 3.800 de lei, deci varianta cu utilizarea îngrășămintelor este, totuși, mai profitabilă.

    Rezultatul e mai sus, ale renunțării la fertilizare, este doar o estimăre brută și trebuie corelată cu costul fertilizării din orice fermă. De luat în calcul și faptul că scăderea randamentului la acest nivel tinde să apară la solurile grele. Unii practicieni au subliniat că scăderile pe solurile ușoare ar fi mai severe, chiar și la niveluri care se apropie de 70%. În cele din adecvate produce rezultate imprevizibile.

    Citește și: Vești proaste pentru fermieri! Prețul îngrășămintelor ar putea exploda

    Totuși, pe piață se poate observa un fenomen foarte periculos. Dacă prețurile produselor agricole continuă să fie reduse, riscul va fi mai mic pe acele culturi unde fertilizarea s-a făcut cu norme reduse.

    Reducerea cantităților de azot scade semnificativ producția (foto: usu.edu)

    Costurile cu fertilizarea, reduse la nevoie

    Specialiștii avertizează că nu se recomandă renunțarea la îngrășăminte chiar dacă există situații în care, poate datorită situației unui sol, al rotației culturilor sau al unor condițiilr foarte favorabila, practica ar putea bate teoria. Totuși, ce e cert este că plantele au nevoie de o fertilizare corespunzătoare. Deși fertilizarea presupune costuri ridicate, având în vedere prețurile actuale ale produselor agricole, se pare că o decizie și mai proastă ar fi abandonarea completă a aplicării îngrășămintelor minerale.

    Toamna, cantitatea de îngrășăminte complexe pentru culturile de iarnă au fost reduse semnificativ, iar uneori nu au fost aplicate deloc. În solurile bune, în primă fază, este posibil să nu se observe nicio diferență în cultură, dar cele mai mari pierderi se pot înregistra în cazul tăierii dozelor de azot.

    Este important de reținut că îngrășămintele naturale, cum ar fi gunoiul de grajd, devin și mai importante în acest context. Unele experiențe arată că renunțarea la fertilizarea minerală nu este neapărat asociată cu o reducere semnificativă a randamentului, cu condiția să se administreze doze adecvate de îngrășăminte naturale. Acest lucru este vizibil în culturile ecologice.

    Citește și: Angajări în masă la Azomureș. Combinatul vrea să ajungă la capacitatea maximă de producție

    Îngrășămintele sunt încă aplicate în acest sezon, dar ce se va întâmpla după recoltare? Dacă prețurile rămân la fel de scăzute, specialiștii estimează o scădere și mai mare a utilizării îngrășămintelor complexe azot-fosfor-potasiu, iar anul viitor în primăvară va avea loc probabil o reducere a fertilizării cu azot.


    Te-ar mai putea interesa

    S-a aprobat DUBLAREA subvențiilor pentru micii fermieri! Guvernul – decizie astăzi care îi vizează și pe fermieri Legea arendei – adoptată de Parlament! Contracte pe minim 7 ani, cu valabilitate și după decesul arendatorului

    Ultimele știri

    Cum va fi vremea de Crăciun. Prognoza meteo pentru perioada sărbătorilor Licitație uriașă în Germania. Fermierii români au cumpărat 100 de utilaje agricole Câte kg are un metru cub de lemne în funcție de tipul lemnului