Adâncimea la care se plantează semințele de legume

Violina Gorcinschi - 3 aprilie 2024 11:30

Adâncimea de plantare a legumelor – adâncimea recomandată la semănat pentru fiecare dintre culturile principale de legume și ierburi aromatice. Aflați din acest articol cum se determină adâncimea ideală de plantare, dar și o listă întreagă cu recomandări privind distanțele de însămânțare.

Fiecare cultură are parametrii săi specifici în care se seamănă. De regulă, aceștia variază ușor și în funcție de soi și de perioada de plantare, însă s-au stabilit anumite recomandări generale pentru legume. Producătorii de semințe indică, de regulă, adâncimea recomandată la semănat pentru fiecare plantă.

Citiți și: Plantarea răsadurilor de legume: perioade, temperaturi, adâncime, distanțe

Semințe de legume – adâncime de semănat. Aspecte importante

Adâncimea de semănat la legume este foarte importată pentru că dacă semințele de legume sunt plantate la adâncime prea mare, vor germina mai târziu sau deloc – este dificil pentru plate să răsară din straturile grele de pământ.

Totodată, dacă acestea se seamănă prea aproape de suprafață, riscă să fie spălate de ploaie sau mâncate de păsări. În același timp, materialul săditor al unor culturi nu trebuie deloc îngropat sau acoperit cu pământ. Este suficientă împrăștierea semințelor pe suprafața brazdelor și acoperirea cu apă.

Există mai mulți factori importanți atunci când se determină adâncimea de semănat la legume:

1. Dimensiunea semințelor – adâncimea de plantare depinde de mărimea semințelor. Astfel, cu cât sămânța este mai mică, cu atât adâncimea de semănat va fi, de asemenea, mai mică. Și invers – cu cât semințele sunt mai mari, cu atât trebuie semănate mai adânc. Acest lucru se datorează faptului că semințele mari au un aport mai mare de nutrienți pentru germinare în comparație cu boabele mici. Dacă semințele mari sunt semănate la o adâncime mică, acestea vor germina rapid, dar plantele vor fi afectate de lipsa de umiditate (stratul superior al solului se usucă mai repede), iar sistemul radicular nu se va putea dezvolta în condiții optime.
2. Perioada de semănat – cu cât însămânțarea are loc mai devreme, cu atât adâncimea de plantare este mai mică. Semănatul târziu necesită o adâncime mai mare pentru semințe. Explicația este că la semănatul timpuriu, condițiile de  temperatură optimă pentru germinare sunt îndeplinite la suprafața solului. Ulterior, când pământul se încălzește, temperatura optimă se instalează în straturile mai adânci, plantarea fiind efectuată la adâncime mai mare.  Al doilea argument este că în stadiile incipiente există suficientă umiditate pentru ca semințele să se umfle în straturile superioare ale solului, apoi solul de deasupra se usucă și boabele vor trebui îngropate pentru germinare;
3. Compoziția solului – pe solurile grele argiloase, adâncimea de plantat este redusă în comparație cu solurile ușor nisipoase și lutos-nisipoase. Primele rețin umiditatea mult timp, se încălzesc mai lent și sunt slab saturate cu oxigen. Răsărirea este mai dificilă printr-un astfel de sol.

Citește și: Legume care se seamănă primăvara

De asemenea, se ține cont și de locul de plantare (pentru răsaduri în interior, într-un solar seră, grădină sau în câmp deschis) și de caracteristicile culturii – unele încolțesc rapid și au o vigoare mare de creștere, dar necesită o anumită adâncime și densitate a solului pentru a elimina învelișurile semințelor.

Producătorii de semințe oferă, de obicei, toate informațiile necesare despre adâncimea de plantare pe ambalaj.

Adâncimea de plantare a legumelor. Listă de culturi

Pentru a ușura munca legumicultorilor, mai jos este prezentată o listă cu principalele culturi de legume și ierburi aromatice și adâncimea de plantare pentru fiecare dintre acestea.

• Castraveți:  1,5 – 3 cm;
• Roșii: 1 – 2 cm;
• Ardei: 1 – 1,5 cm;
• Vinete: 1 – 1,5 cm;
• Fasole: 4-8 cm;
• Ceapă: 1,5 – 2 cm;
• Morcovi: 1 – 3 cm;
• Varză: 1 – 1,5 cm;
• Mazăre: 3 – 6 cm;
• Pătrunjel: 1 – 2 cm;
• Zucchini: 3 – 6 cm;
• Salată verde: 0,5 – 1 cm;
• Varză de Bruxelles: 1 – 1,5 cm;
• Sfeclă: 3 – 4 cm;
• Conopidă: 0,5 – 1 cm;
• Broccoli: 0,5 – 1 cm;
• Țelină: 0,5 cm;
• Praz: 1 – 1,5 cm;
• Mărar: 1 – 3 cm;
• Coriandru: 1 – 2 cm;
• Porumb dulce: 4 – 8 cm;
• Dovleac: 4 -6 cm;
• Spanac: 1 – 3 cm;
• Busuioc: 0,5 – 1 cm.

Citește și: Îngrășăminte naturale pentru fertilizarea răsadurilor – 7 rețete simple