Fasolea, cea mai nouă cultură în ferma familiei Gheorghiță. De la 2 hectare, la 100 de hectare
Roxana Dobre -
Fasolea este cea mai nouă cultură introdusă în asolamentul fermei Gheorghiță din județul Brăila. Ambiția celor doi soți – Ștefan și Nina Gheorghiță este de a reuși să readucă pe piață fasolea românească, pentru început fiind cultivată în testare pe două hectare, ca apoi, dacă producțiile sunt pe măsura așteptărilor, să se crească suprafața la 50, chiar 100 de hectare cu această leguminoasă.
Dr. ing. Ștefan Gheorghiță ne-a declarat că în acest an, în ferma Triagroexim din Roșiori, Brăila, se cultivă fasole în premieră pe două hectare. Cândva o cultură de frunte pentru România, fasolea se mai cultivă în prezent pe suprafețe mici iar majoritatea leguminoasei de pe rafturile magazinelor sau din piețe provine din import.
Citiți și: Prețul cerut pentru un kilogram de fasole pestriță i-a revoltat pe fermieri
Ștefan Gheorghiță a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că a ales să introducă în acest an în planul de culturi și fasolea din dorința de a readuce această leguminoasă pe mesele românilor. Marea provocare a culturii experimentale pe care a înființat-o va fi cultivarea, care se va face cu utilaje clasice și nu cu ce specifice acestei culturi.
”Este o nouă încercare pentru noi, am pus fasole pe două hectare și în acest an vrem doar să validăm tehnologia iar dacă totul va merge bine de anul viitor vom extinde suprafața. Dar fiind prima dată când cultivăm fasole am zis să facem o probă să îi spunem pe o suprafață mai mică ca să vedem ce provocări întâmpinăm la tehnologia de cultură. Și mai ales vrem să vedem cum va fi cu recoltatul, fiindcă recoltatul tradițional se face în două faze, cu un utilaj de dislocare și cu o combină specială tractată după tractor. Noi încercăm să o recoltăm cu o combină clasică și să vedem cum merge, ce pierderi avem cu spărtura etc. Noi am ales fasolea pentru că 80% din această legume din România se importă. Și consider că este anormal să importăm atât de mult, fiind o cultură care a avut tradiție în țara noastră. Probabil ați văzut prin supermarket ba importată din Egipt, China, Canada, Polonia, toată lumea știe să producă fasole numai noi nu”, a spus Ștefan Gheorghiță.
Citiți și: Subvenție APIA pentru fasole, păstăi și mazăre românească
Ștefan Gheorghiță a mai spus că înainte de a decide să cultive fasole a avut și câteva discuții privind piața de desfacere, un pas esențial de altfel în cazul oricărei culturi. Spre suprinderea lui cererea este foarte mare iar reprezentanții marilor magazine și cei ai procesatorilor i-au spus că își doresc pe rafturi fasole românească.
”Discuții am purtat și cu cu o rețea de supermarketuri și cu procesatori și de ambele părți există interes. Chiar cei de la supermarket ne-au zis: domnule, noi n-am găsit producători români, noi am vrea să punem pe raft fasole românească dar nu avem efectiv de unde să achiziționăm, nu sunt cantități. Și atunci este o cerere. Și mai sunt și cei care ambalează, pentru că și veriga această este importantă dar la fel ne-au spus că nu au de unde să cumpere produs românesc și atunci sunte nevoiți să o aducă din import și să ambaleze în România. Deci pe rafturile românești nu există fasole românească ci doar produs ambalat în România, ceea ce e altceva”, a mai spus fermierul.
Ce tehnologie aplică familia Gheorghiță la cultura de fasole. Investiția pe hectar ajunge la circa 9.000 de lei
Fermierul din zona Bărăganului a vorbit pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO și despre tehnologia pe care a aplicat-o pentru fasole, punând accent pe faptul că această cultură are nevoie în mod special de apă.
”Pornirea este foarte bună, a răsărit cum trebuie iar până acum se comportă excelent. Ca și tehnologie de cultură am ales să semănăm la începutul lunii mai, am însămânțat 350.000 de boabe la hectar, rândurile sunt la distanță de 70 cm, am semănat cu o semănătoare de prășitoare, am fertilizat cu 130 de kilograme de DAP 18/46/0 înainte de semănat și 50 de kilorgame de uree la semănat plus 10 kg de microgranulat. Va urma un erbicidat în vegetație iar încercarea va fi recoltatul când vom încerca să vedem dacă reușim să facem cu o combină clasică. Estimăm că vom recolta undeva în luna august. Am ales un soi olandez și sămânța este multiplicată în Statele Unite. Cheltuielile totale pe care le estimăm la hectar vor fi undeva la 8.500-9.000 lei în condițiile în care doar sămânța este 2.800 lei/ha. Aici în zona Bărăganului nu e o cultură chiar întâlnită în toate solele, am mai auzit că în Brăila mai sunt doi fermieri care au suprafețe mai mărișoare. Adică vorbim de 15-20 de hectare. Părerea mea este că va fi o cultură de specificitate, de nișă și va fi pentru fermele irigate sau în zonele unde sunt precipitații fiindă totuși e o cultură pretențioasă la umiditate. De asemenea poate fi folosită și pentru normele de condiționalitate, pentru ecoscheme, nu tratezi cu pesticide dar totuși această cultură are nevoie de ceva tratamente minime. În schimb dacă o vinzi pentru procesare poți accesa Sprijinul Cuplat pentru venit pentru leguminoase pentru industrializare care a avut în campania 2022 un cuantum de 168 euro/ha”, a adus explicații producătorul agricol.
Cultura de fasole din ferma Gheorghiță. De la 2 hectare…la 50-100 de hectare
Dacă fasolea se va dovedi în acest an o cultură de succes și va trece ”testul” fermei lui Ștefan Gheorghiță, fermierul este hotărât ca din 2025 să extindă major suprafața pe care o va însămânța cu această leguminoasă.
”La noi a plouat în luna aprilie undeva la 56 l/mp iar în mai nu am mai avut deloc ploi. De aceea cam în 10 zile vom intra la irigat pentru că acum este incă mică nu are un consum important de apă. Dacă culturile ”test” din acest an vor merge cum ne așteptăm și vom reușit să folosim utilajele pe care le avem deja ne gândim ca de la anul să cultivăm între 50 și 100 de hectare cu fasole, deci să extindem major suprafața. Cultura pe care o vom înlocui este soia pentru că noi suntem la maximul cât ne permite rotația culturilor pentru leguminoase. Deci dacă decidem să producem fasole trebuie să reducem din soia. Și vedem și o piață mai bună pentru fasole decât pentru soia, și plus că ar fi o diversificare adică nu stai să te bazezi pe o singură cultură. Pentru că dacă ai o fluctuație pe soia te bazezi că ai și fasolea ca altenativă”, a mai spus fermierul.
