• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cosmin Micu: Noi, fermierii din vestul țării, suntem dezavantajați la vânzarea cerealelor

    Daniel Befu -

    Fermierii din vestul țării sunt dezavantajați la vânzarea și la prețul cerealelor. Cum distanța față de portul Constanța este mare, agricultorii din partea vestică a României primesc oferte de preț mai scăzute decât producătorii din zonele mai apropiate de Marea Neagră, spune fermierul Cosmin Micu din Mănăștur, județul Arad.

    Agricultorii din partea de vest a țării pierd până la 200 de lei pe tonă în raport cu prețul de referință din portul Constanța, a calculat fermierul Cosmin Micu, care lucrează 1.450 de hectare în județul Arad. El spune că atunci când agricultorii mai aveau stocuri din recolta trecută, nivelul achizițiilor era scăzut, iar cum fermierii și-au golit depozitele, au sărit și prețurile.

    Fermierul Cosmin Micu, bucuros de norii de ploaie

    ”Prețurile la grâu, aici în zonă sunt undeva la 0,90-0,95 de lei. Prețul grâului când aveam grâu în stoc era undeva la 0,75-0,80 lei. Era un preț derizoriu care nu acoperea cheltuielile, nefiind interes, nefiind solicitări pentru a cumpăra cereale românești. Prețurile au fost foarte mici, dacă ne raportăm la MATIF (Bursa de la Paris – n.r) au fost situații când a fost foarte mică diferență între prețul MATIF și prețul pieței, dar anul acesta prețurile au fost și la diferență de minus 100 euro între MATIF și piața reală. Cum este și acum: cred că diferența este undeva la vreo 70 euro mai puțin, dar noi aici în vestul țării suntem dezavantajați și de distanța față de portul Constanța. Majoritatea cerealelor pleacă către portul Constanța, iar costul pe tonă (la transport – n.r.) este undeva la 40 euro. Deci dacă în port se plătește să zic, 1.100 lei pe tona de grâu, aici în piața reală se plătește 950 lei pe tonă, deci până la 200 lei pe tonă este diferența în vest față de port”, a explicat fermierul Cosmin Micu care deține în ferma sa o capacitate de depozitare de 30.000 de tone, 20.000 de tone în silozuri și 10.000 de tone în hală.

    Cosmin Micu a moștenit pasiunea pentru agricultură de la tatăl său

    Fermierul a analizat atent evoluția prețurilor din ultimul an și apreciază că există în continuare o presiune venită din est, dar și de pe Bursa de la Paris, care face să se piardă încă 20-30 de euro pe tonă.

    ”Eu vă spun cum stau lucrurile la mine, unde minusul a fost foarte mare anul trecut, vorbim în jur de 1 milion de euro. Eu anul trecut am obținut o producție la hectar de 7.400 de kilograme la orz, 7.800 de kilograme la grâu, 4.840 de kilograme la rapiță și 12,5 tone la porumb. Eu nu pot să mă plâng din cauza producțiilor, pot să mă plâng din cauza prețului, pentru că am vândut la un preț foarte mic, care nu acoperă cheltuielile. Asta e cea mai mare problemă. (…) Semnalele anului agricol 2023-2024 sunt ceva mai bune, prețurile la cereale sunt mai ridicate, în schimb problema actuală astăzi, la final de mai (înregistrarea interviului în fermă s-a făcut pe 21 mai – n.r.), este lipsa precipitațiilor. Anul acesta avem o problemă din cauza secetei. La finalul lunii mai ne confruntăm cu o secetă destul de amplificată. Se simte la cereale, cu siguranță din ce am văzut în vestul țării cerealele vor fi cu 2 tone la hectar mai puțin față de anul trecut. Nu a mai plouat de foarte mult timp. În luna mai nu au fost precipitații aproape deloc, iar culturile de toamnă suferă din cauza lipsei de apă”, a explicat Micu, care a moștenit pasiunea pentru agricultură de la tatăl său, cei doi construind ferma familiei împreună.

    Cultură promițătoare în câmpurile lucrate de Cosmin Micu

    Orzul, cultura care a adus speranță în ferma familiei Micu

    În ferma familiei Micu din Mănăștur, orzul este cultura care să speranță și anunță producții bune dacă va rezista în picioare până la recoltare.

    ”Anul acesta este un an favorabil pentru cultura de orz (…), este o cultură care este semănată cu lucrare de bază în arătură, drept dovadă că acum într-o perioadă de secetă, orzul rezistă. (…) Ne uităm și la plantele de orzoaică, cât de verzi sunt, cât de bine arată. Și n-a mai plouat din aprilie, în luna mai a plouat, acum suntem pe final de lună mai și a plouat doar 7 litri/mp în luna mai. În momentul de față, chiar dacă vin ploile, grâul și-a redus din numărul de boabe, iar numărul de plante care ar fi făcut la rândul lor spice s-a redus din cauza secetei, deci practic producția va fi diminuată la grâu anul acesta, chiar și la orz. Dar după cum arată orzul cred că aici pot să obțină o producție de 7 tone. Anul acesta este printre puținii în care nu este căzută cultura de orz și orzoaică. Cred că am găsit o rețetă de fertilizare favorabilă acestei culturi. Am aplicat în toamnă complex NPK 15 15-15 în cantitate de 270 kg, iar în perioada primăverii am venit cu o cantitate de uree de 180 kg, ceea ce a menținut cultura în picioare fără a avea probleme cu frângerea. În mulți ani aveam probleme cu căderea. Cea mai mare probleme era atunci când plantele cădeau înainte de formarea bobului, pentru că plantele care erau acoperite unele de altele, nu se mai dezvoltau corespunzător și se reducea masa a o mie de boabe – MMB-ul, foarte mult, iar numărul de boabe în spic era mult mai mic. Reușind să mențin în picioare această cultură, cred că voi avea un plus de producție însemnat. Am și aplicat de două ori regulator de creștere, am aplicat regulatorul în doze diferite – 0,5 l pe hectar de Moddus în prima trecere, iar la apariția celui de-al doilea internod am mai aplicat o doză de 0,3 l Moddus per hectar. Cultura de rapiță, spre deosebire de orz și grâu, rezistă mai bine la secetă pentru că are un sistem radicular mai bine dezvoltat, mai profund, dar și ea va fi impactată de seceta de acum. La rapiță, MMB este în jur de 4 grame la recoltat dacă fac 4 tone într-un an favorabil, iar dacă masa a 1.000 de boabe scade la trei, practic 25% din producție se duce prin diminuarea masei de 1.000 de boabe. Și la rapiță am făcut tratamentele corespunzătoare încât să nu am probleme”, explică fermierul arădean.

    Ferma familiei Micu a implementat un sistem de irigat pe aprope 60 de hectare unde se irigă prin picurare subterană și se aplică lucrări mai de suprafață, fie discuit, fie prelucrare cu un scormonitor la suprafață, fără arătură. În ultimii ani, numai investițiile în utilajele din exploatație au atins 5 milioane de euro, cu un total de peste 10 milioane de euro la nivel total de investiție pe fermă.

    În ferma familiei Micu din Mănăștur, Arad: 1.450 ha, 30.000 t depozitare


    Te-ar mai putea interesa

    Făinarea la castraveți: semne, combatere Culturile fermierului Ion Olteanu, distruse de grindină. Sute de hectare – pagubă totală! Val de caniculă cu noi recorduri termice. Județele care au intrat sub alertă meteo până vineri

    Ultimele știri

    Ard culturile! Incendii în câmp în Duminica Rusaliilor Tragedie la fabrica de lactate din Ibănești. Directorul și alți 2 lucrători au murit. A patra victimă, preluată cu elicopterul Prețul grâului a scăzut la Marea Neagră cu aproape 10 euro pe tonă