Creșterea animalelor

Fondurile europene pentru ferma de pui de carne – saltul de la afacerea de familie la business-ul de milioane de euro

Încă de când nimeni nu credea în afacerea cu pui de carne şi în ferma de găini ouătoare, o familie din judeţul Vaslui a demarat un business care a înflorit în ultimii 14 ani.

Ferma familiei Moraru a accesat Măsura 121 “Modernizarea exploataţiilor agricole” cu proiectul “Modernizare fermă creştere la sol pui carne”, pe care l-a derulat în perioada septembrie 2008 – august 2009. Valoarea totală a proiectului a fost de 998.771 euro, din care finanţare nerambursabilă 497.845 euro. 

Fermele familiei Moraru sunt un reper pentru dezvoltarea unei afaceri cu pui de carne şi găini ouătoare. Totul a pornit în 2001, când Cătălin Moraru şi soţia sa Alina au luat decizia ca, deşi nu au experienţă sau studii de specialitate, să investească toate economiile familiei într-o fermă de păsări în judeţul Vaslui, la Lipovăţ. Încă de la debut, au mizat pe accesarea fondurilor europene care i-au ajutat să sporească efectivele de păsări de la 5.000 la 260.000.

Creştere exponenţială a efectivelor de păsări

„Am beneficiat din plin de aceste fonduri, am finalizat până acum două proiecte cu fonduri europene de dezvoltare rurală iar acum avem în implementare un al treilea proiect”, a afirmat Alina Moraru, soţia patronului. „Şi acum suntem subjugaţi creditelor la bancă, dar am avut o creştere exponenţială,” a mai spus ea. „Avem o fermă de găini ouătoare, cu 30 000 de păsări, şi două ferme cu 230 000 de pui, la Lipovăţ şi Ştefan cel Mare. Lucrăm în acest moment la modernizarea celei de-a patra ferme, la Bălteni, unde vom avea începând din această primăvară aproximativ 200.000 de păsări”.

Primii bani prin Sapard

Primii bani au venit prin Sapard, în 2007, 550.000 de lei pentru a dezvolta ferma de găini ouătoare. Au urmat alţi bani în 2008, când în conturi le-au intrat 1,8 milioane de lei pentru modernizarea fermei de pui de carne, proiect care, anul trecut, s-a încheiat cu o investiţie şi într-un complex sistem de producere a energiei regenerabile. Cu fiecare euro de la Bruxelles intrat în afacerea familiei Moraru, business-ul a crescut exponenţial, de la 5 angajaţi, fermele având astăzi 62 de salariaţi şi o cifră de afaceri ce se apropie de 8 milioane de euro şi profit în ciuda tuturor investiţiilor făcute.

În 2013, în cadrul Târgului Agralim, Cătălin Moraru a fost desemnat “Cel mai tânăr fermier de succes din regiunea Nord Est”, premiu acordat managerilor sub 35 ani cu rezultate deosebite în agricultură.

Despre cum s-au cheltuit fondurile europene, familia Moraru spune că o mare parte a intrat în halele de creştere a puilor la Lipovăţ. Şase din cele zece ele au termo şi hidroizolare, filtru sanitar reabilitat, iar păsările sunt hrănite prin echipamente şi tehnologii noi. Prin aceste lucrări şi achiziţii, soţii Moraru au reuşit să sporească productivitatea muncii şi să diminueze consumul de energie şi de timp, ceea ce a dus şi la majorarea profitului obţinut şi la creşterea rentabilităţii firmei. Celelalte patru hale au fost modernizate cu fonduri proprii.

Marcă proprie şi reţea de magazine

“Nu suntem la fel de mari ca alţi producători din Moldova, care au şi propriile lor abatoare, dar am reuşit să creştem mult în ultimii ani. Acum avem şi mărcile noastre proprii, atât pentru carnea de pui, cât şi pentru ouă, şi, pe lângă puii în viu pe care îi vindem către abatoare, suntem prezenţi cu propriile noastre mărci în magazinele proprii de producător din judeţele Neamţ, Iaşi, Vaslui, însă în cantităţi mici comparativ cu producţia noastră”, a mai declarat Alina Moraru.

Un pas important făcut de familia Moraru a fost cel de a se transforma în pionirii puilor crescuţi la sol, iar investiţia i-a ajutat să răspundă rapid noii cereri din piaţă. “În 2007, nu cred că mai era nicio firmă în România care să crească găini ouătoare la sol, şi nu în baterii. Soţul meu citise că acesta va fi viitorul şi şi-a pus în aplicare ideea încă de-atunci, deşi costurile de producţie sunt mai ridicate”, a spus antreprenoarea.

Despre accesarea fondurilor europene, tinerii Moraru recunosc că au avut nevoie de răbdare şi nervi de fier pentru a reuşi să îdneplinească toate condiţiile şi să se ţină de sarcinile asumate. Ceea ce i+a întărit a fost atât faptul că sunt mereu conectaţi la ce apare noi, că sunt dinamici, dar şi că au realizat la timp că nu pot rămâne dependenţi de subvenţii. “Aş dori ca şi încasările cu numerar ale grupului de producători să fie eligibile prin PNDR, pentru că în cazul vânzărilor de ouă, spre exemplu, livrarea produselor este însoţită de factură şi chitanţa de încasare, fiind vorba de produse perisabile, care se vând în cantităţi nu foarte mari, însă foarte des”, este sugectia pe care familia Moraru a făcut-o autorităţilor prin intermediul “România Rurală”, publicaţie editată de Reţeaua Naţională pentru Dezvoltare Rurală.



 

Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru telefoane Android și iPhone!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!