Maniu Vonica, fermier: Deocamdată am oprit toate investițiile. Este un an al incertitudinii
Oana Timar -
Maniu Vonica, președintele Clubului Fermierilor România, face agricultură în județul Constanța unde lucrează 2.200-2.300 de hectare. Fără a avea suprafețe irigate, antreprenorul s-a declarat dezamăgit de faptul că Dobrogea a fost văduvită de investiții importante pe partea de infrastructură funciară agricolă.
Terenurile lucrate de Maniu Vonica sunt poziționate mai ales în nordul județului Constanța, acolo unde și anul acesta s-a manifestat un mare deficit de precipitații.
”Săptămâna trecută am intrat la recoltat, la orz, unde, surprinzător pentru noi, deși în zona noastră a ploua foarte puțin, am declanșat recoltarea mai târziu decât în alte județe unde s-a început mai devreme și au avut și precipitații. Zona Dobrogei este foarte împărțită – în ultima perioadă, ploile sunt răzlețe – în unele locuri a plouat prea mult, în altele deloc. Centrul județului și nordul, în ultima lună și jumătate, au primit cel mult patru litri, în timp ce sudul județului, zona Mangaliei, pe multe stațiuni, poate și în zone agricole, au fost 30, 40, 60 de litri”, a declarat fermierul Maniu Vonica în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR.
Până la finalul campaniei de recoltare, fermierul nu a dorit să facă precizări despre producție, evaluând orzul ”undeva la 4-5 tone, cinci tone și ceva la hectar”. ”Putem spune că avem o producție bunișoară, e clar că nu e ceea ce trebuie, dar în toamnă, după însămânțare, eram mult mai pesimist. Abia în primăvară, când au venit precipitații și culturile au mai recuperat, mi-am mai revenit. Grâul și orzul au răsărit în decembrie, ianuarie. În ultimii ani ne confruntăm cu situații ciudate, greu de gestionat”, a spus Vonica, menționând că singurul lucru care a ajutat culturile până acum a fost că până acum câteva zile, temperaturile nu au fost ridicate și fenomenele de arșiță, de coacere precoce nu s-au manifestat pe zona sa.
Rapița, foarte puțină pe zona Dobrogei
O așteptare mare are fermierul de la cultura de rapiță unde, deși a întors suprafețe importante, mai are în jur de 400 de hectare pe care le-a adus până la faza de recoltare: ”Am înțeles de la distribuitorii cu care lucrăm că pe toată Dobrogea nu mai sunt decât 5.000-6.000 de hectare de rapiță rămase. Eu am în jur de 400 de hectare. La un moment dat, arăta destul de bine, dar nu vreau încă să mă pronunț până nu intrăm cu combina”. Despre culturile de primăvară, Vonica s-a rezervat doar să spună că ”suferă de secetă și de temperaturile ridicate. Am umblat în județ și am văzut în alte ferme culturi frumoase, dar unde îmi desfășor eu activitatea nu au ajuns ploi”.
Într-un an agricol al incertitudinii, Maniu Vonica a luat o decizie dificilă, de care nu este mândru, dar care, crede, că l-a păzit de cheltuieli foarte mari la hectar. ”Pot să vă mărturisesc, că nu este deloc un motiv de laudă, dar este primul an în care, în toamnă, eu nu am folosit complexe. Anul acesta este un al incertitudinii financiare. Dacă am văzut că nu sunt precipitații, am semănat în țărână, prețurile erau cum le șim, din start eram pe minus. Și anul acesta se cunoaște, sunt scăderi peste tot în volume. Sunt foarte multe temeri cum vom închide. (…) În anii trecuți am investit în spații de depozitare, în ateliere de mecanizare, am reușit în perioada în care lucrurile stăteau mai bine, să le ridicăm. Baza, sediul fermei arată bine, dar deocamdată am oprit toate investițiile. Întotdeauna într-o fermă mai e de făcut ceva, de făcut achiziții, dar acum facem pași mici, să vedem cum stăm”, a punctat președintele CFRO.
Citiți și: Cosmin Micu: Noi, fermierii din vestul țării, suntem dezavantajați la vânzarea cerealelor
Maniu Vonica: Nu am obișnuit niciodată să fac contracte futures
Pe partea de valorificarea a producțiilor, Maniu Vonica nu este adeptul contractelor futures și preferă să își vadă recoltele în depozit înainte de a le contracta: ”Nu am obișnuit niciodată să fac contracte futures, în termeni populari nu mi-a plăcut să vând pielea ursului din pădure, ci am vrut să văd ceea ce reușim să recoltăm. (…) Nu vând nici la recoltă decât dacă e o presiune sau dacă prețul este unul bun. (…) Mai așteptăm un pic, a fost un trend crescător, dar apoi a venit cel descrescător, sunt fluctuații mari. Cu siguranță va trebui să vindem pentru că noi ne mișcăm cu două resurse: valorificarea producției și subvențiile. Iar subvențiile vin când vin…Ar fi bine să ajungă mai devreme”.
Marea dezamăgire a fermierului Maniu Vonica este lipsa infrastructurii de irigații pe zona unde face agricultură. Deși se vorbește mult despre investițiile statului în aceste sisteme, Vonica spune că pe Dobrogea nu s-au făcut reabilitări serioase ci doar promisiuni. ”Fiecare ministru când s-a instalat în funcție, în Dobrogea, de 10-15 ani, vine, face poze la stații, promite. Eu nu am suprafețe irigate în fermă și sunt foarte puține (pe zona sa – n.r.). Vedem ce se întâmplă cu schimbările climatice, cu perioadele tot mai lungi de arșiță, de caniculă, continuăm să nu facem nimic, decât să discutăm. Dacă Guvernul ar decide, la un moment dat, că acesta este un domeniu de interes național, strategic, în care să investim un miliard, două miliarde, cât este nevoie, în zona Dobrogei în 4-5 ani, și ar veni la mine să îmi spună: noi îți asigurăm apa la capătul parcelei, tu trebuie să faci un contract să predai anual 1.000 de tone la rezerva națională, altfel îți vom opri din subvenție, eu semnez acum acel acord care ar însemna cu adevărat un credit pentru fermier”, a mai spus Maniu Vonica.
Agrostrategia, TVR 1. Invitat: Maniu Vonica, Președinte Clubul Fermierilor Români (17.06.2024)
