Varga Istvan, fermierul de la Masterchef: ”Îi îndemn pe micii producători să își facă curaj să se promoveze”
Angelica Lefter -
Fermierul Varga Istvan îi îndeamnă pe micii producători să își facă reclamă pentru că, în general, consumatorii români pun accent pe produsele autohtone, mai sănătoase. Acesta este convins că producătorii mici nu au un viitor prea strălucit, mai ales după un an greu, cu secetă, însă îi îndeamnă să fie curajoși și să iasă în față pentru a se promova, pe toate canalele de comunicare și media posibile. Astfel, vor fi mulțumiți și consumatorii, care vor avea prilejul să mănânce sănătos, iar fermele românești să supraviețuiască.
Varga Istvan este administratorul unui proiect ambițios ”Manufactura de Brânză” și participă la faimosul concurs de la Pro TV, Masterchef. El a trecut în etapa următoare cu preparatul ”paste nemțești”, pe bază de brânză. Deși nu a folosit propriile brânzeturi produse în fermă, crescătorul de vaci de lapte a reușit să atragă atenția asupra micilor producători români de lactate.
Producătorul din Cund, județul Mureș, deține în jur de 50 de bovine, dintre care 30 de vaci cu lapte, dar și o suprafață de 47,3 hectare de pășune ecologică, iar dorința sa este de a promova cât mai mult posibil produsele românești. Personal, deține o mică făbricuță de brânză, unde produce un singur fel de brânză, însă cu diferite mirodenii, după cum a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”Producătorii mici trebuie să-și îndrepte atenția către media, să încerce să se promoveze, să facă cât mai mult, pentru că oricât ar fi de interesant online-ul și cât ar fi de accesibil, după opinia mea, televiziunea tot joacă cel mai important rol în ceea ce privește marketingul, mai ales, dacă merg la o emisiune culinară, ca cea la care sunt eu, și este în prime-time. Fermierii nu trebuie să participe neapărat la un show de gătit, cum am făcut eu, ci să profite de fiecare emisiune care i-ar putea promova. Eu nu am venit cu produsele mele, dar este clar că m-a văzut o țară întreagă. Am apreciat, de exemplu, acea băciță tânără care a ieșit la proteste cu copilul și l-a alăptat acolo. Este mare lucru să poți fi văzut”, a spus fermierul Varga Istvan.
Piața de desfacere, importantă pentru o activitate continuă
Administratorul primului atelier de brânzeturi maturate din județul Mureș și nu numai a mai spus că temerea sa cea mai mare este ca fermierii cu afaceri de familie să nu falimenteze, asta și pentru că mulți dintre ei nu au o piață de desfacere sau nu știu cum să se promoveze.
”Noi am început activitatea în 2016, am avut norocul acesta de a fi primii și în țară și am stârnit curiozitatea din partea media din toate formatele, scrisă, radio. Am avut un mare noroc și suntem recunoscători că a înlocuit o mare parte din marketingul pe care trebuia să îl facem noi, ori cu costuri proprii, ori cu eforturi proprii fizice, să zicem așa. În principiu, dacă cineva se gândește să facă un produs, cel mai important este să fie convins că acel produs este sănătos în primul rând pentru consumator și mediu, pentru că pentru industrie poate să-l facă oricine, și în al doilea rând să poată să îl reprezinte cu o coloană vertebrală dreaptă”, a menționat producătorul din județul Mureș.
Citiți și: Crescător de vaci: Fermierii bio din Ungaria primesc subvenții duble față de noi, cei din România
Producătorul din Cund, a dorit să păstreze lucrurile simple, astfel încât brânza pe care o face să fie una de calitate superioară.
”Noi facem un singur timp de brânză, se numește brânză alpină, sunt culturi lactice de tip alpin și acest tip de brânză îl îmbunătățim cu diverse mirodenii, cu vin, cu nuci, aceasta este ideea. Din dragul de a ține lucrurile simple, avem un singur tip de brânză. Dacă faci mai multe produse, dacă faci smântână, ai nevoie de alte utilaje, dacă faci unt, la fel. Este vorba și de spațiul de stocare. Dacă faci brânză, din 10 litri de lapte iese un kilogram de brânză, dacă faci iaurt, din 100 de litri de lapte, ies 95 de iaurt. Brânza este mai ușor de depozitat, plus lanțul frigorific este mult mai ușor la o brânză maturată decât la alte produse, la brânză trebuie să ai 12 grade Celsius stabil, la alte produse unde trebuie să fie la 4 grade și costurile cu răcirea sunt mai mari. Pe de altă parte, timpul și banii la produsele proaspete se întorc mult mai repede, dar trebuie să ai piață. Noi suntem la o distanță destul de mare de marile orașe din jur, ca să ne bazăm pe produsele proaspete”, a explicat Varga Istvan.
Fermierul i-a îndemnat pe micii producători să se facă publici, să lupte cu emoțiile și să prindă curajul de a se promova acolo unde li se oferă oportunitatea.
