Fermierul de pe Valea Trotușului care crește 8 vaci și produce o brânză specială, premiată la nivel mondial
Angelica Lefter -
5 POZEVEZI GALERIA
Fermierul de pe Valea Trotușului care crește 8 vaci și produce o brânză premiată la nivel mondial. Sarig Attila trăiește în comuna Ghimeș-Făget din județul Bacău și deține o fermă mică, de numai opt vaci. De mai bine de 14 ani, Sarig a renunțat la a mai practica alpinism utilitar pentru a se întoarce în satul natal și pentru a se dedica creșterii animalelor. Recent, micul fermier a obținut o recunoaștere uriașă, pe măsura muncii sale: o medalie la World Cheese Awards 2024. Premiul a fost acordat de un juriu specializat care a degustat o brânză inedită produsă de Sarig Attila: cașul terapeutic.
Atât crescătorul de vaci Sarig Attila, cât și întreaga țară ar trebui să fie mândri de reușita micului fermier din zona de munte. Medalia de bronz pentru ”Cașul terapeutic”, trimis la concursul ”World Cheese Awards 2024” prin niște prieteni, atestă cât de valoroasă este producția de brânzeturi din țara noastră. Asta cu atât mai mult cu cât și brânza maturată din Gheorgheni, județul Harghita, a fost distinsă cu medalia de aur la categoria ”brânză maturată semitare din lapte de vacă”.
Citiți și: Cașul terapeutic de Ghimeș și brânza de munte din Gheorgheni – premiate la World Cheese Awards 2024
Cașul bio de pe Valea Trotușului, apreciat la nivel internațional
Sarig Attila s-a specializat în prepararea brânzei și a lactatelor bio cu maeștri în domeniu din România, Ungaria, Elveţia şi Norvegia, fiind cursant chiar şi la ferma didactică din Gheorgheni, însă nu a uitat să laude pământul românesc pe care se regăsesc atâtea plante ce fac din laptele muls o adevărată comoară. ”Cașul terapeutic” se găsește la raft în două magazine din zonă și se vinde din poarta fermei cu prețuri între 70 și 100 de lei, a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, fermierul Sarig Attila.
”Ghimeș este sus, pe Valea Trotușului, la o altitudine de 750 de metri diferență de la nivelul mării și este zonă montană. Satul nostru a fost la graniță cu Imperiul Austro-Ungar și sunt mulți maghiari aici, dar a fost ulterior, prin 1970, atribuit județului Bacău. Eu acum am 8 vaci de lapte din rasa Gri de Tirol, o rasă care seamănă cu Bruna de Maramureș”, ne-a declarat fermierul.
După 14 ani în alpinismul utilitar, Sarig Attila s-a întors în satul natal. ”M-am căsătorit și prima vacă a fost de la tatăl meu, care mi-a dat-o la căsătorie. Acum 14 ani am început să fac experimente cu cașul maturat și atunci am revenit acasă și am început să lucrez ca fermier în gospodărie. Am avut și o căsuță de oaspeți, moștenită de la bunicul, făceam agroturism, veneau turiști din Elveția, Suedia, Anglia, Scoția, dar în perioada Covid am pierdut mult. Acum tot mai rar vin și din cauză că suntem la graniță cu războiul și cine vine până aici?”, spune fermierul.
Secretele preparării cașului le-a deprins de la cinci maeștri: trei din Ungaria, unul din Elveția și unul din Norvegia. ”Am fost în vizită de studiu la ei, au fost și ei la mine în zonă, sunt 10 ani de muncă cinstită, făcută în fiecare zi. În ultima perioadă, de când am început să umblu prin Europa, am început să spun că eu nu prepar cașul din lapte, eu prepar cașul din esență de lapte, asta dat fiind că vacile mănâncă numai fân și iarbă, nu le dau nimic altceva”, a spus fermierul Sarig Attila.
Sarig Attila: ”Lucrul cel mai important la rețeta cașului nostru este laptele”
Producția de lapte pe care o dau cele opt văcuțe este mai mică decât la alte rase, însă acest lucru nu-l deranjează pe fermierul Sarig Attila. Cea mai importantă pentru el este calitatea laptelui, așa că a investit într-un tanc de răcire și o cameră specială pentru maturare. Rețeta proprie este una ce face ca produsul să fie extrem de căutat.
”Lucrul cel mai important la rețeta cașului nostru este laptele din care preparăm produsul. Vacile mele, pentru că nu le dau decât fân și iarbă, dar cantități mici de lapte în comparație cu cele care dau 40-50 de litri pe zi, ale mele dau maxim 20 de litri când sunt pe lactație și de acolo în jos. Laptele este altceva decât ceea ce se folosește în industria alimentară pentru producerea de cașuri. În zonă avem peste 60 de specii de plante medicinale, doar în Franța mai găsești așa biodiversitate, suntem pe locul doi în Europa, asta au spus-o botaniștii și biologii, nu am zis-o eu, ei vin în fiecare an aici și studiază. Mulgem vacile manual, am tanc de răcire, de obicei fac cașul la fiecare a doua zi și răcesc laptele iarna la 6 grade, vara la 4 grade Celsius. După ușoara încălzire a laptelui, pun culturile lactice, eu folosesc peste 120 de tipuri de bacterii, în zona montană sunt mai diversificate. Nepasteurizând laptele, noi avem toate bacteriile astea bune în fabricarea cașului. Lăsăm să se înmulțească, punem cheagul, apoi preparăm cașul, îl punem în formă, presăm, apoi îl punem în saramură, căci este și sărat și după sare îl punem la uscat, la prematurare și de acolo în 2-3 săptămâni îl ducem în pivnița de maturat caș care este făcută din cărămidă cu boltă, la temperatură constantă între 12 și 16 grade, umiditate de la 75 la 25%, și acolo îl maturăm de la 4 luni la 6-8 luni, depinde cât reușim să ținem clienții departe de el. Eu mai produc alte trei tipuri de brânzeturi pe lângă iaurt: brânză dulce, un caș cremă și un caș topit numit parenița, e un caș originar din Slovacia”, a explicat fermierul pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Citiți și: Cât lapte dă o vacă. Producția de lapte în funcție de rasă
80.000 de euro investiți în atelierul de prelucrare a laptelui
Chiar dacă cea mai mare problemă a fermierului Sarig Attila este accesul la pășune – are 16 contracte de închiriat în locuiri diferite, el speră să nu fie nevoit să vândă vacile, ci să obțină o pășune pentru a se ocupa în continuare de meseria care-i aduce cele mai mari satisfacții.
”Am tot încercat să accesez fonduri europene, dar am constatat că acestea nu sunt pentru fermierii de dimensiunea mea. Am investit circa 80.000 de euro în atelierul de prelucrare a laptelui, dar niciun euro din fonduri europene. Problema cea mai mare la mine este că nu am terenuri, nu am pășune proprie. Nici de la Primărie nu am reușit până acum, dar acum a venit un alt primar și poate se rezolvă. Mie mi-ar trebui un contract pe termen lung. Eu am 16 contracte de chirie de la persoanele fizice și Primărie și cu ele am 15 hectare de pășune, dar sunt în zone diferite și mă chinui în fiecare vară cu animalele, să fac gard electric peste tot, să le asigur apă, să reușesc să le mulg, să am drum de acces. Situația aceasta mă dezarmează rău de tot! Dacă aș avea într-un singur loc 10 ha de pășune…În această primăvară am fost tentat să abandonez toată afacerea în zootehnie, dar acum cel puțin un an sunt obligat și de APIA să mai țin animalele. Și mai este o problemă: deși am atestat bio terenurile și animalele, acum nu mai vreau să dau bani și pentru a scrie bio pe produse. Nu mai vreau să dau bani ca să produc sănătos pentru că este un fel de amendă asta. Adică cine produce cu tot felul de adaosuri chimice nu plătește taxe peste taxe, dar cine produce curat este obligat să plătească peste tot”, este nemulțumit fermierul.
Cașul produs de Sarig Attila se vinde cu prețuri între 70 și 100 de lei/kg. ”Magazinul își mai pune și el adaos, însă dacă ar fi să plătesc toate certificările bio să pot scrie pe el că este bio, atunci aș mai rămâne cu puțin din câștig ”, a mai arătat crescătorul de vaci de lapte.
Fermierul vrea să obțină cu produsul său argint sau aur la Campionatul Mondial din Elveția, peste doi ani
Piață de desfacere există, nu în toată țara, dar prentru producția mică de la Ghimeș, nu se produce atît cât se poate vinde. Medalia de broz la ”World Cheese Awards 2024”, din Portugalia, vine să certifice faptul că fermierul se află pe drumul cel bun, iar speranțele de mai bine cresc.
”Avem un magazin de produse locale în satul nostru, demnumit Degustarium, care vinde tot ce producem și acolo se poate cumpăra cașul nostru oricând. Se mai întâmplă să trimitem și în Timișoara, Baia Mare, prin curier, dar acum Degustarium a făcut și un magazin în Bacău, se poate găsoi cașul nostru și acolo. Noi nu facem cantități mari, dar este destul de simplu să le vindem, ne ajută și calitatea. Clientul este cel mai bun certificator. Este un sentiment foarte frumos să știu că și pe plan mondial ceea ce produc eu este apreciat, asta pe mine mă încurajează extrem de mult și îmi dă energiem, forță și chef de muncă să continui, că nu este simplu. Bineînțeles că mă motivează să continui să fac cașul acesta și mai bun și cred că-l pot face și mai bun. Sper ca peste doi ani, când o să fie Campionatul Mondial în Elveția, poate acolo o să iau măcar un argint, dacă nu un aur”, a spus cu mândrie Sarig Attila, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
