Iodura de argint – toxică sau nu pentru mediu?
Roxana Dobre -
Anul acesta, România a făcut un pas important în lupta împotriva secetei și a fenomenelor meteorologice extreme, achiziționând primul avion destinat stimulării precipitațiilor. Avionul, cumpărat de la compania americană Fargo Jet, este primul dintr-o serie de patru. Această inițiativă reprezintă un efort național semnificativ în vederea combaterii impactului fenomenului de secetă, o problemă tot mai gravă pe fondul creșterii temperaturilor medii anuale și al intensificării fenomenelor meteorologice extreme din Europa.
Una dintre cele mai eficiente metode de stimulare a precipitațiilor este însămânțarea norilor cu iodură de argint (AgI). Această metodă a fost utilizată pentru prima dată în 1940, în Statele Unite ale Americii, iar iodura de argint acționează ca un nucleu de condensare în nori, ajutând la formarea cristalelor de gheață.
Citiți și: Însămânțarea norilor – metoda prin care Emiratele Arabe Unite și-au crescut regimul de ploi cu 20%
Cum se are loc procesul de însămânțare a norilor
Dr. Fizician Daniel Florea, Director de Program al Operatorului Unității de Combatere a Căderilor de Grindină Moldova 1 Iași a explică care este procesul de însămânțare a norilor.
„Iodura de argint este dispersată în atmosferă, prin intermediul torțelor montate pe aripile avionului, pentru a ajunge în interiorul norilor, în regiunea și la altitudinea dorite. La temperaturi negative, sub zero grade Celsius, iodura de argint acționează ca un nucleu de condensare înghețat, oferind o suprafață pe care apa suprarăcită să poată îngheța și să formeze cristale de gheață. Pe cristalele de gheață, astfel formate, încep să adere vaporii de apă, ducând la o creștere în dimensiune. Pe măsură ce acestea devin mai mari si mai grele, cad, iar dacă traversează straturi de aer mai calde, se topesc și ajung la sol sub formă de ploaie”, a spus acesta.
Deși există îngrijorări apărute în spațiul public cu privire la siguranța utilizării iodurii de argint, cercetările și utilizările în alte programe anterioare demonstrează că riscurile sunt minime. Cantitatea de iodură de argint utilizată într-o misiune de însămânțare este foarte mică. De exemplu, o torță utilizată de un avion are o greutate de aproximativ 150 de grame, din care doar 12 grame reprezintă iodură de argint pură.
„Această cantitate raportată la arealul pe care este distribuită duce la o cantitate mică pe suprafață, ajungând la aproximativ 30 de miligrame pe hectar”, a mai adăugat dr. Florea.
Studiile efectuate în cadrul altor programe de modificare a vremii, cu zeci de ani de funcționare la activ, arată că iodura de argint se găsește în concentrații extrem de mici în zăpadă și ape, comparabil cu cantitatea de argint găsită într-o cană de ceai după ce s-a amestecat cu o linguriță de argint. Un studiu din 2015, realizat de cercetători precum James Fisher și Shawn Benner, concluzionează că argintul provenit din procesul de însămânțare a norilor nu prezintă riscuri pentru mediu sau faună, fiind detectat doar în concentrații extrem de mici.
Această concluzie este iterată și în studiul publicat de Asociația pentru Modificarea Vremii din Statele Unite (Weather Modification Association) în iulie 2009, unde cercetările efectuate în Grecia au evaluat impactul utilizării iodurii de argint asupra diferitelor componente ale mediului, inclusiv solul, plantele, precipitațiile și organismele acvatice. În urma analizării a peste 2500 de probe de sol din zonele supuse însămânțării norilor, nu s-a constatat o acumulare semnificativă de argint sau un impact ecologic negativ. Studiul subliniază, de asemenea, faptul că iodura de argint folosită în astfel de programe nu se acumulează în ecosistemele locale și rămâne inactivă din punct de vedere chimic.
De asemenea, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” a emis un document prin care confirmă că, potrivit cercetărilor internaționale, nu există dovezi științifice concludente care să ateste efecte toxice ale substanțelor utilizate în aceste proceduri. Aceste concluzii justifică utilizarea metodei din perspectiva siguranței și a sustenabilității în contextul schimbărilor climatice.
Rezultate de laborator: Însămânțarea norilor nu a afectat solul și apa
IAA a desfășurat, în decursul anilor, programe experimentale de cercetare privind creșterea precipitațiilor prin metoda aviației, iar un laborator acreditat european și de Ministerului Mediului, a analizat probe prelevate din solul și apa meteorică ale zonelor vizate. Rezultatele acestor teste au demonstrat că însămânțarea norilor nu a generat concentrații mai mari de substanțe decât cele întâlnite în mod natural.
De-a lungul timpului, agenții folosiți pentru modificarea vremii au evoluat, ajungând la formule din ce în ce mai complexe. Pe lângă iodura de argint, există și alte substanțe utilizate in intervenții, cum ar fi gheața carbonică și azotul lichid, ce au rolul de a răci o parte a norului, astfel încât vaporii de apă suprarăciți din acea zonă să înghețe, producând nuclee suplimentare de condensare. De asemenea, în cazul norilor care nu ajung la temperaturi negative se utilizează materiale higroscopice, cum ar fi clorura de sodiu sau clorura de calciu pentru a atrage vaporii de apă și a stimula formarea picăturilor, rezultând, în final, precipitații.
Prin achiziționarea acestui prim avion pentru stimularea precipitațiilor, România face un pas important în gestionarea resurselor de apă și în combaterea efectelor secetei. Însămânțarea norilor cu iodură de argint, alături de alte substanțe utilizate în acest domeniu, reprezintă o soluție viabilă pentru a contracara schimbările climatice și pentru a proteja agricultura și ecosistemele țării.
