Fermierii încep să fie pesimiști – ninsorile și ploile lipsesc în această iarnă: ”Curge praful!”
Violina Gorcinschi -
Culturile de toamnă, fără precipitații în luna ianuarie. Fermierii, în special cei din sudul țării, sunt deja alarmați de lipsa de apă din sol din această perioadă. Dacă, de obicei, în luna ianuarie erau ploi sau alte precipitații (ninsori, lapoviță) care furnizau suficientă umiditate culturilor de toamnă, începutul de 2025 prevestește un an complicat pentru agricultură. Singura speranță a fermierilor rămân sistemul de irigații și genetica tolerantă la secetă.
Fermierii din zona de sud a țării erau optimiști după ploile abundente de la finalul anului trecut, însă speranțele pentru un succes al recoltei de toamnă par să se năruiască. În sudul României, apa din sol începe să fie deficitară. Potrivit specialiștilor, practicile agricole adaptate și genotipurile potrivite ar fi soluția pentru această provocare.
„Dacă va fi din nou secetă, iar statul nu ne ajută, mergem pe pierderi. La producții precum cele de anul trecut, la porumb, nu se acoperă nici cheltuielile. Floarea soarelui depinde de ploaie. Porumbul va fi cel mai compromis dacă nu va ploua, exact ca anul trecut. Au fost zone unde am făcut 500 de kilograme la hectar, zone unde s-a făcut o tonă, o tonă și jumătate, cei mai fericiți au făcut două tone anul trecut. Și cu două tone sau cu o tonă nu se scot cheltuielile niciodată la floarea-soarelui. Ca să scoți cheltuielile, trebuie să faci un minimum de trei tone. De la două tone deja ai pierdere, de la o tonă, nu mai vorbesc, că intri în faliment”, a declarat pentru Adevărul Ion Medelete, un fermier din județul Dolj care gestionează în familie câteva sute de hectare, cultură mare.
Citește și: Porumb recoltat în ianuarie. Viorel Zaharia, prestator de servicii: Am cules 4 tone la hectar
„În perioada asta erau ploi, în perioada asta era umiditate, erau inundații pe câmp, nu puteai să intri, acum curge praful. Noi n-avem puțuri forate, canal, să ne-aducă apă pe canal. Să forezi puțuri cu ce bani? De unde? Un puț și un sistem de irigații costă foarte mult, cu ce-l luăm?! Suntem la mâna lui Dumnezeu. Dacă plouă, facem producție, dacă nu…. Până acum a fost bine, aș putea spune. Dar de anul trecut e greu pentru noi, fermierii. Sperăm să fie timpuri bune, să ne-ajute guvernu’, să ne dea calamități în cazul ăsta, că-i nevoie, să putem supraviețui în continuare. (…) Ar fi bine dacă ne-ar ajuta să putem să rezistăm. Am avut un an prost, mai avem încă un an, s-ar putea să intrăm în faliment. Noi nici n-am ști ce să facem altceva, facem de ani de zile aceeași treabă”, mai spune Ion Medelete.
Prognoza agrometeo la nivel național încă dă speranțe fermierilor
Prognoza agrometeo este încă optimistă, însă aceasta analizează informațiile la nivel național, în timp ce regiuni precum Oltenia deja dau semne de secetă la nivelul solului.
”Pe ansamblu, perioada se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, în majoritatea regiunilor agricole. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -2…11°C, mai ridicată cu 1…10°C în raport cu mediile multianuale, în toate zonele de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între 3…15°C, în cea mai mare parte a ţării. Temperatura minimă a aerului va fi cuprinsă între -8…7°C pe întreg teritoriul agricol, cele mai scăzute valori fiind posibile în zonele depresionare, producându-se brumă şi îngheţ la sol. Se întrevăd precipitaţii predominant sub formă de ploi locale, dar și mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului, în aproape toată ţara. Totodată, se vor menţine condiţii de producere a ceţii, asociată cu depunere de chiciură”, se arată în analiza care vizează perioada 23-29 ianuarie.
Ca urmare, prognoza agrometeo precizează că atât speciile de rapiţă, orz şi grâu de toamnă, cât şi cele pomi-viticole îşi vor menţine starea de repaus biologic, în cea mai mare parte a ţării. De asemenea, pe suprafețele agricole fără strat protector de zăpadă, unde temperaturile minime din aer vor scădea sub pragurile biologice critice de rezistenţă (Tmin. ≤-7…-10) ale plantelor, vor fi posibile vătămări ale aparatului foliar prin îngălbeniri şi arsuri/necroze ale vârfului frunzelor, spun meteorologii.
