Fermierul Neculai Dulceanu renunță la sfecla de zahăr: ”În doi ani avut pierderi de 190.000 de euro”
Roxana Dobre -
Un fermier cu tradiție în cultivarea sfeclei de zahăr renunță în 2025 la cultura care i-a adus în ultimii doi ani pagube imense în fermă. Inginerul Neculai Dulceanu administrează o fermă de 600 de hectare, arabil și pășune, în comuna Hăneşti, județul Botoșani, acesta fiind unul dintre fermierii ale căror culturi au fost afectate de Macrophomina phaseolina, o ciupercă ce a decimat câmpurile de sfeclă de zahăr.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO a făcut publică problema cu care s-au confruntat zeci de fermieri din zona Moldovei care au cultivat sfeclă de zahăr în 2024. Aceștia au rămas cu recoltele pe câmp din cauza unei ciuperci periculoase – Macrophomina phaseolina (Putregaiul de cărbune). Fabrica Agrana a decis să nu mai preia sfecla rămasă de la fermieri, iar unul dintre cei mai afectați producători este și Neculai Dulceanu.
Fermierul Neculai Dulceanu renunță la sfecla de zahăr. Pagube de 190.000 euro în numai doi ani
Cultura de sfeclă de zahăr era una cu tradiție în ferma inginerul Neculai Dulceanu, aceasta găsindu-și din 2011 an de an locul în planul de culturi pe care fermierul le înființa. Seceta și arșița din ultimii doi ani însă au adus probleme noi în ferma botoșăneanului, căldura excesivă activând o ciupercă din sol care afectează puternic cultura de sfeclă de zahăr și nu are ”leac”.
”Eu am cultivat sfeclă de zahăr din 2011, an de an, fără întrerupere. Dar campaniile 2023 și 2024 ne-au pus capac pentru că am avut atacurile masive Macrophomina phaseolina, o ciupercă ce duce la putrezirea plantelor. În 2024 am avut sfeclă pe 46 de hectare și toate au fost afectate într-o anumită măsură. Am recoltat într-adevăr undeva la vreo 15 hectare de pe care am cules manual, am sortat manual, ca să pot preda la fabrică cel puțin cantitatea minimă pentru Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) pentru că o condiție obligatorie este să predăm 26,4 tone la hectar. Dar bineînțeles că am avut proces verbal de calamitate cu o proporție de 70% și raportând acest procent eu a trebuit să predau undeva la 400 de tone pentru 46 de hectare. Deci atât mi-a luat fabrica, restul au rămas în pământ pentru că efortul pentru recoltat și sortat manual este unul enorm, atât fizic cât și financiar. Pentru că sfecla de zahăr a fost afectată în anumite proporții și efectiv ar trebui luată fiecare plantă și verificată, pentru că ce era putregai peste 15% nu putea fi procesată”, a spus Neculai Dulceanu pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Fermierul a estimat că pierderile pe care le-a adus Macrophomina phaseolina în ferma sa în ultimii doi ani se ridică la circa 190.000 de euro. ”Acum doi ani de zile, deci în 2023 paguba a fost de 100.000 de euro iar în 2024 de circa 80.000- 90.000 de euro. Pentru 2024 am decis să renunț să mai recoltez pentru că probabil mai cheltuiam vreo 40.000 de euro să culegem manual și pentru ce? Să iau 10.000 de euro? Vă dați seama că efortul ar fi fost uriaș, ca să iei manual sfeclă cu sfeclă, să o alegi și să o predai îți trebuie oameni. Oamenii trebuie plătiți. Eu de unde aveam să iau bani? Eu încasam mai puțin bani pe sfeclă decât trebuia să plătesc oamenii. E vorba de eficiența economică. Deci de asta nu am mai recoltat”, a mai spus fermierul.
Neculai Dulceanu, fermier: Nu vreau să mai aud de sfeclă. Statul ar trebui să permită asigurarea culturilor pentru bolile grave
Fermierul din județul Botoșani spune că pe cele 46 de hectare care au fost cultivate cu sfeclă va pune cel mai probabil porumb, acesta fiind nevoit să evite culturi precum floarea-soarelui și soia care sunt de asemenea atacate de Macrophomina phaseolina.
”Cu sfeclă, floarea-soarelui și soia nu mai am ce să caut pe cele 46 de hectare în următorii patru ani pentru că toate pot fi afectate. Mai ales că atacul de Macrophomina phaseolina s-a agravat în 2024, dacă în 2023 am fost vreo 10 fermieri afectați cred că anul trecut au fost 90% dintre cei din zona aceasta numai că depinde de gradul în care era afectată planta pentru că până în 10% putea fi preluată iar ce depășea acest procent ducea la înfundarea utilajelor de prelucrare. Noi am primit despăgubiri pentru secetă dar trebuie să ne gândim că pentru floarea-soarelui se cheltuie la înființarea culturii undeva între 3.000 și 4.000 de lei iar pentru o cultură de sfeclă de zahăr investiția este de 2.000 chiar 2.500 de euro pe hectar. Gândiți-vă că e triplu. Iar aici de ajutor pentru noi ar fi ca Guvernul să dea lege ca să se poată asigura seceta. Și bolile acestea care nu pot fi combătute. Pentru că noi suntem dispuși să plătim dar trebuie să știm și că vom fi ajutați atunci când dăm de greu”, a mai subliniat fermierul.
Macrophomina phaseolina, ciuperca periculoasă care i-a dezarmat pe fermieri
În fața atacurilor cu Macrophomina phaseolina fermierii nu au prea multe opțiuni iar schimbările climatice din ultimii ani au creat mediul propice pentru dezvoltarea acesteia. ”Noi nu avem cum să o combatem, nu există în prezent tratament. Și poate ar fi fost ceva variante dar au fost interzise de Uniunea Europeană. Deci, practic, noi am rămas fără apărare la boala asta. Iar în aceste condiții eu nu vreau să mai mai aud de sfeclă în viața mea, pentru că acolo chiar mă duce la sapă de lemn, deci mă duce în faliment. Am doi ani de zile la rând în care am avut pierderi și numai eu știu cât am de tras cu pagubă de 190.000 de euro. Acum trebuie să văd cum procedez că trebuie să respect și rotația, GAEC-urile, nu e chiat atât de simplu”, a mai punctat Neculai Dulceanu pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
