Proiect pentru detectarea bolilor plantelor folosind inteligența artificială. Și o dronă
Violina Gorcinschi-Jitaru – Agrointeligența
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Depistarea bolilor în cultură cu ajutorul inteligenței artificiale. Proiectul Remote Sensing for Floriculture (RS4F2), care a fost lansat vineri, 24 ianuarie, în Țările de Jos, se concentrează pe detectarea bolilor plantelor și a anomaliilor culturilor folosind inteligența artificială (IA), drone, sateliți și alți senzori. Cercetătorii vor prezenta concluziile la finalul acestui an.
Anul trecut, cercetătorii din regiunea olandeză Dune and Bulb (Duin-en Bollenstreek) au dezvoltat cu succes un model IA care permite dronelor să detecteze bolile plantelor care a dat rezultate promițătoare. Odată cu prezentarea acestei tehnologii, organizații precum Unmanned Valley, Greenport Duin-en Bollenstreek, NL Space Campus, Economic Board Duin-en Bollenstreek, Holland Rijnland și altele își unesc din nou forțele pentru a accelera sustenabilitatea în floricultură.
Odată cu dezvoltarea acestui proiect, standardele vor fi și mai ridicate. Pe lângă drone, cercetătorii folosesc acum și imagini din satelit, senzori de la sol și imagini ale camerei pentru a detecta bolile plantelor. Prin combinarea diverselor tehnologii, se urmărește identificarea cu precizie a plantelor necesită protecție și, mai important, celor care nu. Scopul final este ca fermierii să integreze fără probleme această tehnologie în lucrările lor, permițând detectarea timpurie a bolii și utilizarea mai eficientă, durabilă și mai precisă a agenților de protecție a culturilor. Acest lucru ar putea duce la reduceri semnificative de costuri și la diminuarea riscului de pierderi în cultură.
Depistarea bolilor în cultură cu ajutorul inteligenței artificiale. Colectarea datelor cu ajutorul dronei
În prezent, dronele zboară relativ aproape de sol deasupra câmpurilor pentru a asigura colectarea unor imagini de calitate înaltă, precise până la milimetru. În următoarea fază a proiectului, cercetătorii vor explora modalități de accelerare a procesului pentru a analiza suprafețe mai mari. Utilizând noi tehnici de colectare de date și integrând aceste rezultate cu alte seturi de date, echipa de cercetare speră să colecteze informații mai rapid și mai eficient.
În plus, este explorată utilizarea așa-numitelor „cutii pentru drone”. Aceste sisteme automate permit dronelor să efectueze zboruri preplanificate, fără pilot. Dronele stau în standby într-o „cutie” protejată lângă culturi și pot zbura în orice moment pentru colectarea datelor în timp real.
„Prima fază ne-a dus mai departe și ne-a oferit mai multe perspective decât am îndrăznit să sperăm, mulțumită în parte colaborării cu toate părțile interesate. Consider că cunoștințele tehnologice în floricultură, cu provocările sale complexe din business și sustenabilitate, pot contribui nu numai la soluții, ci și la noi modele de venituri pentru regiune”, spune Theo de Vries, directorul Unmanned Valley.
Citește și: Cercetătorii au dezvoltat un sistem pentru cultivarea legumelor pe Marte
Calitatea imaginilor din satelit s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, evoluție datorită căreia perspectivele pe scară larg ar putea avea un rol crucial în agricultura de precizie. În plus, sateliții oferă date esențiale despre factorii de mediu, cum ar fi condițiile meteorologice și umiditatea solului. Datele din satelit deschid oportunități de a accelera implementarea practică a descoperirilor acestui proiect de către fermieri.
Depistarea bolilor în cultură cu ajutorul inteligenței artificiale. Utilizarea sateliților
Noua cercetare este programată să se extindă semnificativ în comparație cu primul proiect. Pe lângă datele de la drone și satelit, cercetătorii vor investiga și alte metode eficiente de colectare a datelor relevante pentru inteligența artificială. Acestea includ camere de pe tractoare, roboți agricoli și senzori de sol. Combinarea acestor surse de date ar putea face posibilă, în cele din urmă, anticiparea apariției și răspândirii bolilor plantelor.
În timp ce accentul inițial a fost pe detectarea putregaiului cenușiu la lalele și zambile, domeniul de aplicare este acum extins. Cercetătorii examinează pentru ce alte culturi și boli ar putea fi adaptat modelul, făcând tehnologia aplicabilă pe scară largă atât în interiorul, cât și în afara sectorului floriculturii.
Citește și: Cultura care poate învinge seceta. Cercetătorii români au făcut anunțul pentru fermieri
În acest an se colectează date noi, iar cercetătorii vor petrece mai mult timp în câmp odată cu sosirea primăverii. Datele nou adunate vor fi folosite pentru a rafina și mai mult modelul. În plus, vor fi depuse eforturi pentru a asigura aplicabilitatea practică, permițând cultivatorilor să integreze cu ușurință aceste modele cu echipamentele lor existente. Echipa RS4F preconizează că își va prezenta concluziile în jurul lunii decembrie 2025.
