Cum gestionează România, Bulgaria, Moldova și Serbia grindina și seceta extremă?
Violina Gorcinschi -
Cum gestionează România, Bulgaria, Moldova și Serbia grindina și seceta extremă? Anul 2024 a intrat în istorie drept cel mai călduros an înregistrat, stabilind recorduri de temperatură de la începutul monitorizării climatice în 1880, fiind evidențiat de fenomene extreme precum seceta severă, inundații și uraganele. În România, temperatura medie anuală a fost de 12,5°C, însoțită de o creștere termică de 2,3°C față de media normală a perioadei.
Toate aceste schimbări reprezintă o amenințare atât pentru securitatea alimentară, cât și pentru viețile oamenilor. Însămânțarea norilor este o metodă de combatere a efectelor schimbărilor climatice, utilizată pentru creșterea precipitațiilor și reducerea impactului grindinei. Această tehnică constă în introducerea de iodură de argint în nori, pentru a stimula formarea cristalelor de gheață și a intensifica procesele naturale care conduc la precipitații.
Deși România are un loc special în istoria acestei tehnologii, datorită experimentelor din 1931 ale Ștefaniei Mărăcineanu, care a fost printre primii cercetători ce au investigat rolul sărurilor în modificarea vremii, nu suntem singura țară care folosește aceste mijloace.
Cum gestionează Bulgaria grindina și seceta
Bulgaria este cunoscută pentru sistemul său de combatere a grindinei, care a fost creat în 1968 sub coordonarea Ministerului Agriculturii. Agenția de Combatere a Grindinei utilizează rachete antigrindină pe o suprafață de 2.200.000 ha cu implicarea a 273 puncte de lansare. Din 2021, Bulgaria a inclus și avioane în acest proces, protejând aproximativ 3.000.000 de hectare de teren agricol în nordul țării.
În plus, Bulgaria are o tradiție de cercetare avansată în microfizica norilor, inițiată de specialiști precum Krastanov. Modelele termodinamice și metodele de analiză ale acestora au contribuit la optimizarea utilizării iodurii de argint în prevenirea grindinei și stimularea precipitațiilor.
Republica Moldova, în lupta cu fenomenele extreme
Moldova a început intervențiile active în atmosferă în anul 1964, concentrându-se pe protecția împotriva grindinei. Programul este administrat de Serviciul Special pentru Influențe Active asupra Proceselor Hidrometeorologice, care utilizează rachete pentru dispersarea iodurii de argint. Sistemul moldovenesc este în special orientat către protecția culturilor agricole, o nevoie esențială pentru această țară agrară.
Protejând 1.550.000 ha cu ajutorul a 132 puncte de lansare, mai multe decât România raportat la suprafața totală agricolă, Moldova a demonstrat un succes semnificativ în reducerea pagubelor provocate de grindină. Colaborările cu parteneri regionali și internaționali i-au consolidat capacitățile, asigurând că tehnologia utilizată rămâne eficientă și accesibilă pentru nevoile țării.
În 2024, guvernul a anunțat un proiect inovator în colaborare cu România pentru dezvoltarea dronelor specializate în însămânțarea norilor. În perioada 1982 – 1989 serviciul antigrindină din Republica Moldova a stimulat precipitațiile utilizând metoda aviației.
Din motive financiare, operarea sistemului a fost oprită în 2009, ceea ce a avut consecințe grave asupra viilor și livezilor. Mulți fermieri și-au pierdut culturile, iar unii au suferit pierderi iremediabile, rămânând fără plantații. În urma protestelor fermierilor din întreaga regiune a Moldovei, sistemul a fost repus în funcțiune, ajungând în prezent să aibă o densitate mai mare decât cea din România.
Citește și: Ce-a scăpat de secetă, a fost pus la pământ de grindină. Sute de hectare calamitate
Combaterea calamităților în Serbia
Începând cu anul 2003, Serbia a desfășurat operațiuni de combatere a grindinei prin intermediul a 1.650 de puncte de lansare, distribuite uniform pe teritoriul său, și a 13 centre radar. Fiecare centru radar are autoritatea de a coordona un număr specific de puncte de lansare, transmițând comenzi prin radio pentru a stabili momentul, locul și numărul rachetelor necesare pentru dispersarea norilor de grindină.
Aceste operațiuni antigrindină se desfășoară timp de șase luni pe an, în perioada 15 aprilie – 15 octombrie, sub coordonarea Serviciului Hidrometeorologic Republican, chiar dacă schimbările climatice nu afectează țara în aceeași măsură ca România.
Combaterea secetei și grindinei în România – plan de dezvoltare cu drone și avioane
În ultimii ani, țara noastră s-a confruntat cu fenomene meteorologice extreme care apar tot mai devreme, iar prognozele științifice prevăd o intensificare și o creștere a frecvenței acestor evenimente. Furtunile cu grindină, de exemplu, își fac simțită prezența încă de la începutul lunii aprilie și persistă până spre finalul lunii noiembrie.
România a început dezvoltarea oficială a unui sistem național de intervenții atmosferice în 1999. Sistemul a demonstrat rezultate semnificative, în special în reducerea pagubelor provocate de grindină în zonele agricole. Investițiile constante în tehnologie și cercetare au permis dezvoltarea și inovarea metodelor folosite, țara noastră dispunând de echipamente precum rachete antigrindină, generatoare terestre și baloane cu heliu. Din 2019, România a efectuat experimente cu avioane echipate special, iar anul acesta a achiziționat primul avion dedicat acestei tehnologii.
Dezvoltarea continuă a sistemului românesc include planuri de integrare a dronelor și a avioanelor pentru procesul de însămânțare a norilor. Acestea ar putea deveni o soluție eficientă pentru accesarea rapidă a zonelor cu dificultăți logistice, situate în apropierea culoarelor aeriene, având un potențial major în combaterea secetei și a grindinei. România raportează creșteri măsurabile ale cantităților de precipitații și o reducere a daunelor provocate de grindină, consolidându-și poziția de lider regional în acest domeniu.
România, Bulgaria, Serbia și Moldova împărtășesc un scop comun – combaterea efectelor schimbărilor climatice – abordările fiind complementare. Pe măsură ce acest fenomen continuă să evolueze, colaborarea între aceste țări, și nu numai, împreună cu implementarea de tehnologii moderne, va deveni un factor cheie pentru adaptarea la noile provocări climatice.
