De la Angus la Carpatine. Fermierul Toma Zerestea și-a mărit ferma cu un efectiv de 75 de capre
Angelica Lefter -
8 POZEVEZI GALERIA
Fermierul Toma Zerestea merge mai departe. După o poveste cum numai în filme mai vezi, fermierul sibian, întors în România din Columbia, continuă să facă zootehnie. Alături de familia sa, se îngrijește de o fermă de bovine Aberdeen Angus, completată de aproximativ un an și cu capre din rasa Carpatină.
Unul dintre cei mai dedicați fermieri, indiferent de țara și locul în care se află, dar mai ales dedicat plaiurilor natale, Toma Zerestea, din Sebeșul de Jos, comuna Turnu Roșu, județul Sibiu, a reușit să atragă atenția nu doar prin povestea sa de viață relatată la Agrointeligența – AGROINTEL.RO, ci și prin râvna cu care vrea să facă zootehnie. Acum deține peste 30 de bovine Angus și 75 de capre Carpatine al căror lapte speră să îl valorifice din primăvară.
Citiți și: Toma Zerestea – ardeleanul care și-a făcut fermă în Columbia, apoi s-a întors acasă să crească Angus
Fermierul Toma Zerestea și-a cumpărat 75 de capre din rasa Carpatină
Toma Zerestea se încăpățânează să rămână crescător de animale, chiar dacă uneori îi este greu și este nemulțumit de politicile agricole, care în opinia sa dezavantajează micul fermier. Mai mult, toți banii câștigați de când a venit în România îi investește în fermă fără vreun regret, doar cu speranța că lucrurile se vor îmbunătăți, după cum a spus pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
”S-au mai schimbat lucrurile în fermă, a mai crescut efectivul de bovine, am mai cumpărat niște capre. Bovine Aberdeen Angus am acum cu tineret cu tot peste 30 de capete. Capre am 75, din rasa Carpatină. Nu mă reprofilez pe capre, merg în paralel. Știți cum este, mai vinzi un lapte, mai vinzi un ied. Bovinele le țin numai pentru carne. Nu am făcut un calcul cât am investit în fermă, însă știu că am investit foarte mult, am cumpărat și ceva terenuri, acum dețin cu arendă cu tot vreo 50 de hectare. Am obținut și ceva pășune de la Primărie în arendă. Eu m-am adaptat și mă adaptez oriunde, doar că sunt nemulțumit că se fac legi doar pentru cei mari și noi, cei mai mici, ne descurcăm foarte greu” a menționat fermierul sibian.
Laptele colectat de la capre va fi achiziționat din primăvară de o firmă procesatoare. Deoarece animalele sunt gestante, deocamdată nu a fost încheiat un acord privind prețul. Totodată, iezii vor fi valorificați de Paști.
”Caprele le am de aproximativ un an. Anul trecut am făcut telemea și am vândut laptele direct la clienți, dar este foarte greu, nu avem timp să facem toată munca, nu găsim oameni pentru a ne ajuta. Anul acesta o să vedem cum facem, am luat legătura cu o firmă, suntem în discuții, 99% cred că ne vor lua laptele. Urmează să ne comunice prețul și demersurile pe care să le facem în continuare. Problema aici e veche, consumatorul preferă să meargă să ia din magazin decât de la consumator, este destul de complicat. Încercăm și am început să facem și mezeluri, pentru a ieși puțin pe plus. Încă nu avem procesrare, facem la o firmă prestatoare de servicii care merge pe tradițional, pentru că nu vrem să producem cu tot felul de substanțe. Noi ne-am dori o linie de procesare locală, dar e complicat că implică foarte mulți bani. Ne gândim deocamdată să facem un brand pentru mezeluri”, a relatat Toma Zerestea pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
Citiți și: Subvenție APIA pentru tineret ovin/caprin: 50 euro/cap. Condiții, acte necesare, termen plată
Curățarea pășunii, o problemă pentru fermierii care dețin terenuri împădurite
Nemulțumirile sunt multe, dar în ciuda acestora, Toma Zerestea continuă să facă zootehnie. Și-ar dori să nu mai fie făcute legile de așa natură încât să dezavantajeze micul producător. Un exemplu pe care ni l-a dat a fost Legea Fondului Forestier, care-i include și pe deținătorii de pășuni și care limitează cantitatea de lemn tăiată de pe pășuni, îngreunând procesul de curățare, după cum a realtata fermierul.
”Avem o problemă cu Legea Fondului Forestier pentru că ne include. Este acolo un articol, unde spune că persoanele fizice nu au voie să exploateze mai mult de 20 de metri cubi de lemn pe an. În cazul nostru, care am luat pășune de la Primărie împădurită, și în fiecare an avem cheltuieli din buzunar, în loc să ne ajute cu subvenția, nouă nu ne rămâne nimic, doar trebuie să curățăm din buzunar. Și ne mai pune și legea aceasta o piedică pentru că nu avem voie să exploatăm mai mult de 20 de metri cubi. Da, dar este parcela mea, îmi iau o firmă și cei de la ocol vin și marchează de la 0,8 cm în sus grosime, pe acelea nu le pot tăia, pentru ca ei să justifice, să îți facă aviz de transport, abia acum vine problema. Problema nu este chiar să cureți, ci că nu le poți transporta, pentru că vine și îmi marchează 6 hectare și am făcut 20 de metri cubi, păi până ajung eu la 28 de ha, cum curăț eu toată pășunea? Și tot la pășune, mai este o problemă la APIA. După ce cureți pășunea, normal că în 2-3 ani nu iese iarba acolo că tu tai unul și cresc 5 lăstari și normal că nu crește iarbă. Mergi la APIA, bifezi Anexa 17, că ai mărit cu un ha, dar ei spun că nu, că nu este iarbă, nu te încadrezi. Trebuie să stai încă 3 ani, să tai în continuare, că lăstarii tot dau și apoi de unde să crească iarbă, noi nu semănăm, iarba pentru că avem teren accidentat aici. Bagi bani din buzunar în pășune, o plătești și la Primărie și nu te alegi cu nimic. Cred că ar trebui o derogare la articolul respectiv pentru fermieri”, a arătat crescătorul de animale, Toma Zerestea.
Toma Zerestea s-a întors din Columbia pentru a crește Angus la Sebeșu de Jos
