Febra aftoasă, o amenințare uriașă. Tabără, ASAS: Se impune investigarea disponibilului de vaccin la nivelul UE!
Violina Gorcinschi -
Febra aftoasă, din nou în Europa. Secția de Medicină Veterinară a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” (ASAS) trage un semnal de alarmă cu privire la pericolul epidemiologic în care ne aflăm, prin existența Febrei aftoase într-o țară vecină. Reprezentanții instituției avertizează că există riscuri mari ca boala să apară și în România. De aceea, specialiștii recomandă luarea măsurilor pentru a preveni răspândirea virusului, inclusiv ”investigarea la nivel european a disponibilului de vaccin pentru intervenții de urgență”.
Febra aftoasă se extinde din ce în ce mai mult în Europa. Fermierii din Germania s-au mobilizat deja pentru a limita efectele devastatoare ale febrei aftoase pentru sectorul rumegătoarelor. Drumul către vaccinarea în masă în UE este deja stabilit, însă se pare că boala s-a extins și la granițele noastre, în Ungaria. Autoritățile din România, responsabile cu gestionarea zootehniei, precum și mediul academic, sunt deja alarmate de situație. ASAS, în frunte cu președintele prof. dr. ing. Valeriu Tabără, vin cu propuneri pentru a preveni apariția febrei aftoasei la noi în țară, scenariu care este destul de aproape de realitate.
ASAS: Febra aftoasă, din nou în Europa
Febra aftoasă s-a întors în Europa: focarele recente din Germania și Ungaria sunt în măsură să alarmeze toată Europa, în condițiile în care sănătatea animalelor de rentă este confruntată cu izbucnirea unor boli transfrontaliere față de care bătrânul continent se declarase indemn, cel puțin față de febra aftoasă, din 2001.
Febra aftoasă, fiind o boală comună tuturor animalelor cu copita despicată (vacă, oaie, capră, porc, rumegătoare sălbatice), are un impact devastator asupra securității alimentare, în condițiile în care toate populațiile de animale susceptibile la acest virus sunt naive imunologic (lipsite de anticorpi), vaccinarea profilactică contra febrei aftoase fiind eliminată din strategia sanitară a țărilor Comunității Europene din 1992.
Primul focar a fost declarat în ianuarie 2025 în Germania, a afectat 14 bivoli, a fost supus măsurilor de eliminare prin stamping-out și monitorizare serologică în zona de 1 și 3 km în jurul focarului, rezultatele fiind negative până în prezent pe cele 6300 de probe analizate. Până în prezent. însă, nu se cunoaște sursa infecției.
Citește și: ANSVSA – întâlnire de urgență cu crescătorii de vaci de lapte cu privire la situația din Ungaria
Un nou focar de boală a fost declarat de Ungaria in data de 7 martie, la o fermă de 1.400 vaci de lapte, situată la 1 km de granița cu Slovacia. Măsurile pentru blocarea apariției de noi focare sunt în curs de aplicare atât în Ungaria, cât și în Slovacia. Originea infecției este încă necunoscută.
Febra aftoasă în Europa: pierderi de miliarde de euro
Controlul febrei aftoase prin stamping-out este politica oficială a UE, ceea ce antrenează costuri directe și indirecte uriașe: focarul de febră aftoasă din 2001 în Regatul Unit a costat circa 15 miliarde de euro, iar recentul focar din Germania a costat mai mult de un miliard de euro. Costul social al unor astfel de izbucniri este, însă, cu mult mai greu de estimat și mai sever.
Aceste evenimente epidemiologice găsesc efectivele de animale din România și serviciile veterinare într-un moment critic: ne-am confruntat cu boala limbii albastre, din 2017 creșterea porcului duce o luptă de supraviețuire cu pesta porcină africană, față de care suntem și lipsiți de mijloace specifice, creșterea ovinelor se confruntă cu pesta rumegătoarelor mici, strategia pentru toate acestea pârând a se limita la stamping-out și biosecuritate, iar autoritățile veterinare se confruntă cu un buget de austeritate, o subfinanțare la nivel dramatic. Febra aftoasă este cea mai difuzibilă boală a mamiferelor biongulate.
Valeriu Tabără, ASAS: România, în pericol față de febra aftoasă
ASAS avertizează că libera circulație terestră se însumează difuzibilității naturale a bolii, în timp ce schimburile de animale și de produse de origine animală, circulația terestră, în sine, sunt factori de risc major în diseminarea acestei boli.
”Acesta este momentul în care Manualul operațional pentru febra aftoasă trebuie activat prin: intensificarea supravegherii clinice și serologice la animalele receptive în zona punctelor de trecere a frontierelor terestre și pe traseul drumurilor europene ce traversează România, pe un culoar de 3-5 km, și instruirea medicilor veterinari privind exprimarea clinică a bolii pentru speciile receptive astfel încât aceștia să formuleze cu promptitudine suspiciunea, instruirea deținătorilor de animale și conștientizarea acestora, privind impactul bolii. Nu în ultimul rând, se impune din partea autorităților, investigarea la nivel European a disponibilului de vaccin pentru intervenții de urgență. În fața numeroaselor riscuri epidemice și a situației socio-politice europene, controlul bolilor animalelor prin stamping-out devine o strategie ce se impune a fi reevaluată”, explică prof. univ. emerit dr. ing. dr. h. c. Valeriu Tabără, președintele ASAS.
Citește și: Febra aftoasă din Ungaria îi încaieră pe fermierii și procesatorii din România
Recursul la imunoprofilaxie de necesitate, pentru entitățile pentru care sunt disponibile produse, este o soluție mai ieftină, deopotrivă economic și social, compatibilă cu garantarea siguranței alimentare într-o perioadă de criză, mai arată ASAS.
