Fermierii din Oltenia vor sisteme antigrindină: „Suntem descoperiți, nu mai avem culturile asigurate”
Violina Gorcinschi -
Fermierii din Oltenia vor sisteme antigrindină. Agricultorii din această dină a țării solicită să aibă sisteme antigrindină și în zona lor, de frica pagubelor majore în cultură. Statul a făcut deja investiții pentru un astfel de amplasament, însă, în 2025, nu s-a mai auzit nimic despre proiect. În ciuda opoziției agricultorilor din estul țării, care vor să scape de sistemele antigrindină din cauza secetei, un grup de fermieri s-a întâlnit în județul Dolj pentru a grăbi proiectul.
Într-o comună din județul Dolj, circa 300 de fermieri s-au întâlnit pentru a stabili cum se pot grăbi investițiile într-un grup de lansare de rachete antigrindină. Aceștia se tem de pierderi mari în cultură, după incidentul din 2021 de la Dăbuleni, în care grindina a compromis peste 70% din plantații.
„Suntem descoperiți, firma nu mai vrea să ne asigure cultura”, spun aceștia.
Fermierii din Oltenia cer sisteme antigrindină
În timp ce fermierii din estul țării au protestat împotriva folosirii rachetelor antigrindină, argumentând că alungă ploaia, în sudul Olteniei, agricultorii se adună ca să facă demersuri pentru continuarea investițiilor în astfel de sisteme. Investiția, care depășește 3 milioane de euro, a fost trecută în 2024 pe lista celor finanțate, însă pentru acest an lucrurile sunt până la această dată incerte.
„Deoarece există indicii că sistemul nu mai este dorit și că nu a fost, încă, bugetat, în urma acestei întâlniri va fi întocmit un memoriu care va fi semnat de către toți primarii localităților implicate, care va fi înaintat către primul ministru și către Ministerul Agriculturii, în vederea urgentării implementării lui”, a transmis primarul comunei Călărași, Sorin Sandu, într-o postare pe contul său de Facebook.
Citește și: Fermier despăgubit cu peste un milion de euro pentru culturile distruse de grindină
Reuniunea a avut loc în comuna doljeană Călărași, cu peste 300 de participanți, fermieri și primarii din Dăbuleni, Bechet, Ostroveni, Sadova, Amărăștii de Jos, Urzica-Olt, Călărași, dar și conducerea Direcției Agricole Dolj și reprezentanții Centrului Antigrindină Drăgășani.
Oamenii se tem că proiectul, pentru care s-au făcut pași de patru ani încoace, va stagna și nu va ajunge la capăt, având în vedere opoziția unor grupuri față de utilizarea sistemelor antigrindină.
„Fără acest tip de protecție îmi este teamă că, dacă vremea va fi la fel de capricioasă ca și până acum, ne va trimite pe toți într-o primăvară în străinătate. (…) Dacă ei (n. red. – fermierii din alte zone ale țării care cer să nu se mai folosească rachetele anti-grindină) pot să impună desființarea unui sistem, oare Oltenia nu poate să impună funcționarea acestui sistem în zona noastră?”, a deplâns primarul localității gazdă, Sorin Sandu, citat de Adevărul.
Sistemele antigrindină: Sute de mii de hectare protejate de 19 puncte de lansare
Reprezentanții Centrului Antigrindină OLTENIA le-au prezentat fermierilor care sunt capacitățile de protecție antigrindină în această parte a țării, dar și cum acționează rachetele, pentru a fi convinși că acțiunea are doar un efect de apărare și nicidecum nu îndepărtează precipitațiile de zona în care sunt folosite.
Adrian Alexandrescu, director de program în cadrul instituției, a oferit, de asemenea, informații despre sistemul actual din România, dar și despre cum se apără de grindină cei din Republica Moldova și din alte state europene.
„Republica Moldova a acoperit aproape integral cu puncte de lansare”, a afirmat Alexandrescu. În Bulgaria există 250 puncte de lansare, în Serbia – 96 de puncte, Ungaria folosește generatoare, o metodă de combatere terestră, în Croația se folosește un sistem mixt – generatoare și rachete, în Franța se folosesc generatoare etc. Vecinii bulgari chiar au venit în România, nu cu mulți ani în urmă, să îi învețe pe români să folosească rachetele.
În sudul România, amplasarea sistemelor anti-grindină a început acum opt ani, iar după punerea în executare a proiectelor anunțate, centrul Oltenia va deveni cel mai mare din țară. Primele trei puncte de lansare au fost construite în Vâlcea și Olt, la Mădulari, Ștefănești și Dobroteasa. În 2018 s-au realizat alte șapte puncte de combatere, în zona Drăgășani, iar în 2019 s-a înființat grupul de combatere de la Segarcea, cu puncte la Criva, Radovan, Cerăt, Padea și Dâlga. În 2020, a a venit rândul zonei Mehedinți, unde au fost construite și date în folosință cinci puncte de lansare, ulterior adăugându-se alte două.
La această dată, conform informațiilor prezentate, 425.000 hectare sunt protejate cu cele 19 puncte de lansare. În procente, cele mai întinse suprafețe protejate sunt cele ocupate cu cultura mare – 31,19%, urmate de suprafețele legumicole – 21,29%, așezările umane – 20,34%, viile – 18,22%, urmate de livezi.
„De foarte multe ori în România acționăm ca și pompierii. Așteptăm să ia foc ceva și după aceea ne gândim să asigurăm protecția. Eu cred că ar trebui să acționăm altcumva. Să avem o strategie, s-o urmărim și s-o punem în aplicare”, a declarat Alexandrescu.
Dezastru în Dăbuleni. Grindina din 2021 a distrus peste 70% din culturi
În zona Dăbuleni, în luna mai 2021, grindina a făcut prăpăd, fiind distruse peste 70% din culturi. Un fermier prezent la întâlnire a mărturisit că, deși a avut cultura asigurată, s-a judecat cu firma asiguratoare timp de trei ani, reușind în 2024 să-și primească banii. Paguba a fost majoră, fiind vorba de peste 30 de hectare și de investiții de 60.000 euro/ha. Grindina a afectat culturile și în anii următori, așa că fermierii nu doar că sunt de acord cu construirea acestor puncte de lansare, ci vor să facă ei ceva pentru a grăbi acest proiect.
„Nouă, fermierilor, de la producerea acestor evenimente companiile nu mai vor să ne plătească asigurări. Riscurile fiind foarte mari și având în fiecare an aceste fenomene extreme, suntem descoperiți, firma nu mai vrea să ne asigure cultura”, a explicat fermierul, după ce a ascultat atent planurile de extindere expuse de reprezentantul Centrului Antigrindină Drăgășani.
„Totul este foarte frumos. Dar când se poate continua? Când se pune în aplicare? Aveți o viziune?”, a insistat fermierul.
E vorba de construirea a nouă puncte de lansare noi (Dăbuleni, Stăvaru – Olt, Amărăștii de Jos, Daneț, Călarași, Castranova, Celaru, Sadova și Roiște), chiar în zona lor. În cinci localități s-au obținut toate avizele și se poate începe construcția, doar că nu sunt bani, au recunoscut reprezentanții centrului. Cele nouă puncte de lansare ar proteja 178.000 ha, o suprafață importantă.
Citește și: Cum gestionează România, Bulgaria, Moldova și Serbia grindina și seceta extremă?
Fermierii au aflat cum se formează grindina, când se intervine, că metodele sunt deosebit de precise, folosindu-se date furnizate de radarul meteo.
„Ce fac rachetele? În niciun caz nu îndepărtăm norii. Norii se duc pe culoarul lor, nu avem nici posibilitatea să facem așa ceva”, li s-a explicat participanților. În Republica Moldova, astfel de sisteme se folosesc din anii ’60.
Combaterea poate fi făcută prin trei metode, dintre care rachetele sunt cele mai eficiente. Există și opțiunea cu avioane, mai puțin eficientă sau cu generatoare terestre, însă cu o eficiență de 60%. O parte din țările europene dezvoltate nu folosesc rachetele din cauza traficului aerian. Și în România, aviația civilă, militară, misiunile de urgență au prioritate.
„Dacă vine interdicția, nu lansăm, suntem ultimii”, au explicat reprezentanții Centrului Antigrindină.
În 2021, specialiștii aveau toate informațiile în punctul de comandă, iar dacă ar fi avut și elementele de execuție, respectiv punctele de lansare, „nu se întâmpla ce s-a întâmplat”.
Fermierii au decis, în urma evenimentului, să transmită un memoriu Ministerului Agriculturii și altor instituții prin care să solicite alocarea sumelor necesare pentru a trece la construirea celor două puncte de lansare. Chiar și așa, cu cererea aprobată, investiția se va realiza până la finalul anului, ceea ce înseamnă că în 2025 riscă să rămână tot fără umbrelă în zonă
