Îngheţurile de primăvară pot afecta culturile pomicole și de câmp. Măsuri de prevenire
Angelica Lefter -
Îngheţurile de primăvară sunt periculoase, mai ales pentru pentru pomicultură. În ceea ce privește culturile vegetale, riscurile sunt minime, atunci când temparaturile extrem de scăzute sunt înregistrate târziu, iar daunele apar doar atunci când nu este respectată tehnologia.
Potrivit specialiștilor, culturile de toamnă sunt mai puțin afectate de îngheț, iar riscurile există la cele de primăvară. De regulă, momentul semănatului este cel care face diferența și asta ține foarte mult de deciziile luate de fermier, în funcție de vreme.
Citiți și: Rezistența pomilor la îngheț – temperaturile minime la care speciile pomicole încep să aibă probleme
Pomii – cei mai afectați de înghețurile de primăvară
Înghețurile de primăvară prezintă pericol în primul rând pentru pomicultură și mai puțin pentru culturile de câmp. Riscurile sunt minime, mai ales dacă agricultorii respectă tehnologiile și termenele de însămânțare, și numai în cazurile rare, când înghețurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate considerabil, au explicat pentru Moldpres.md, surse de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), din Republica Moldova.
”Înghețurile pot crea probleme acolo unde fermierii își asumă riscuri nejustificate și se grăbesc, fără a ține seamă de condițiile climaterice locale. Primăverile în țara noastră sunt imprevizibile și ninsorile abundente din 21-22 aprilie 2017 au demonstrat cu prisosință acest lucru”, potrivit specialiştilor Ministerului Agriculturii din Republica Moldova.
Fermierii ar trebui să resăecte tehnologia și să nu se grăbească cu semănatul, chiar dacă începutul lunii aprilie poate fi mai cald, riscul unui îngheț este foarte mare.
”Perioada de semănat pentru porumb este 25 aprilie – 7 mai. În condițiile când începutul lunii aprilie se arată frumos, cu vreme bună, uneori fermierul se grăbește cu însămânțatul. Or, în această perioadă, niște ninsori sau înghețuri de minus 5 grade Celsius opresc dezvoltarea seminței, care stând în sol umed și rece începe a putrezi. Mare parte din suprafețele compromise în aprilie 2017, rămas în istorie cu ninsori abundente s-a datorat direct nerespectării tehnologiilor”, a arătat specialiștii din cadrul Ministerului Agriculturii din Republica Moldova.
Fiecare cultură are perioada sa de semănare, în funcție de rezistență
Agricultorii afirmă că cerealele de toamnă practic nu sunt afectate de înghețurile primăvăratice, însă culturile de primăvară cer mai multă atenție.
Fiecare cultură are perioada sa de semănare, în funcție de rezistență. Spre exemplu, mazărea poate ține la temperaturi destul de scăzute, chiar până la minus 8 grade, și poate fi semănată la începutul lunii martie, dar și în ”ferestrele” de iarnă.
Soia, dimpotrivă, este mai capricioasă și se va semăna între 27 aprilie-10 mai, în Republica Moldova. Perioada de însămânțare pentru floarea-soarelui este 15-25 aprilie, iar pentru sfecla de zahăr – 20 martie-15 aprilie. Producătorii cu experiență, dar mai ales agricultorii profesioniști, cunosc aceste lucruri și nu-și vor asuma riscuri fără temei.
Conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat, din Republica Moldova, în grupa fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, înghețurile și bruma ocupă un loc important. Acestea determină frânarea dezvoltării plantelor și încheierea prematură a ciclului de vegetație, iar în unele cazuri și moartea parțială sau totală a culturilor. Pe teritoriul Republicii Moldova, în aer înghețurile se pot produce în medie până la 21 aprilie, la suprafața solului, până la 6 mai.
Măsuri de prevenire și combatere a înghețurilor de primăvară a culturilor pomicole și de câmp
Coborârea temperaturii stratului de aer de la suprafața solului, sub 0 grade Celsius, în perioada de vegetație a culturilor afectează negativ dezvoltarea plantelor şi uneori, încheie prematur ciclul de vegetație, sau chiar duce la moartea plantelor.
Potrivit specialiștilor, înghețurile dăunează pomilor în plină floare, distrugând uneori aproape întreaga recoltă. Cei mai expuși pericolului sunt: caişii, piersicii, vișinii, cireşii, mărul, nucul şi alunul. De asemenea, sunt afectate şi plantaţiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii.
Culturile de câmp, sunt afectate într-o proporţie mai mică de îngheţurile tardive de primăvară, având o sensibilitate mai redusă faţă de îngheţ. În marea majoritate a cazurilor, momentele critice din ciclul vegetativ (diferenţierea organelor de reproducere, înflorire, fructificare etc.) se produc în afara perioadelor de îngheţ. Numai în cazurile rare, când înghețurile apar foarte târziu, culturile de câmp sunt afectate într-o proporţie însemnată. Astfel, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare din Republica Moldova a reiterat necesitatea asigurării riscurilor de producție în agricultură.
Citiți și: Rezistența pomilor la îngheț – temperaturile minime la care speciile pomicole încep să aibă probleme
Riscurile la care sunt expuse culturile din cauza înghețului de primăvară
Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de îngheţuri a florilor şi fructelor la cais constituie în medie 15 – 40% din ani, la celelalte culturi pomicole – până la 15% din ani.
Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor.
Probabilitatea acestor îngheţuri pe teritoriul republicii constituie 10 – 30% ani.
Condiţiile locale, precum relieful, altitudinea și vântul, au un rol deosebit în repartiţia şi intensitatea îngheţurilor.
Îngheţurile tardive de primăvară sunt periculoase îndeosebi pentru culturile iubitoare de căldură şi cele legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor.
Probabilitatea vătămării de îngheţuri a plantelor răsărite de porumb, în dependenţă de termenii de semănat, constituie 5 – 10% din ani.
Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr, în timpul răsăririi lor, nu este mare şi este posibilă doar în raioanele de nord ale țării.
Culturile legumicole: tomatele, ardeii, vinetele, castraveții, etc. sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea de 0 – 1 grade Celsius duc la pieirea lor.
Tutunul este foarte vulnerabil la îngheţ de primăvară după răsădirea lui în sol. Îngheţurile cu intensitatea 0 – 1 grade Celsius pot provoca distrugerea totală a plantelor.
Măsurile de atenuare şi combatere a îngheţurilor
Posibilităţile actuale de luptă împotriva îngheţurilor tardive de primăvară şi timpurii de toamnă, pot fi grupate, din punct de vedere al principiului de combatere, în următoarele grupe:
- Măsuri practice înainte de plantare sau însămânţare (plantele sensibile la îngheţ sunt cultivate pe pante cu expoziţia sudică sau sud-vestică, care asigură scurgerea cu uşurinţă a aerului rece pe văi);
- Măsuri prin care se urmăreşte atenuarea radiaţiei nocturne (fumigaţiile, adăpostirea, perdele vegetale de protecţie);\
- Măsuri prin care se realizează creşterea temperaturii solului şi a aerului (încălzirea suprafeţei solului prin irigare, încălzirea cu aer cald);
- Mijloace mecanice (ventilarea aerului) prin care se împiedică formarea inversiunilor termice în stratul de aer din vecinătatea solului;
- Măsuri agrotehnice prin care se influenţează proprietăţile termice ale stratului arabil şi procesele radiative la suprafaţa solului.
Toate aceste metode determină reducerea răcirilor radiative, distrugerea stratului de inversiune termică de la sol, omogenizarea temperaturii aerului în stratul microclimatic şi în consecinţă, menţinerea temperaturii aerului şi pe suprafaţa solului mai mare de zero grade Celsius. Aplicarea acestor măsuri se face în mod diferenţiat, în raport cu condiţiile meteorologice şi locale (relief şi microrelief, soiuri de plante, condiţii tehnice, pante, altitudine), ca şi de costurile materiale posibile.
Recomandări privind lucrările de primăvară în exploatațiile agricole
Culturi de câmp:
- Evaluarea pieței și încheierea contractelor de livrare a producției agricole;
- Evitarea trecerilor exagerate a tehnicii pe câmp;
- Evitarea arăturii de primăvară;
- Minimizarea lucrărilor solului în vederea păstrării rezervelor de apă în sol;
- Alegerea culturilor în dependență de asolament și zona de cultivare (profit, competitivitate);
- Asigurarea cu semințe de calitate, însoțite de Certificat de valoare biologică (raporturi contractuale și varietăți recomandate – Catalogul soiurilor de plante);
- Respectarea termenului optim de însămânțare, respectarea adâncimii însămânțării și a vitezei tehnicii la însămânțare;
- Respectarea normei de însămânțare (în anii secetoși norma se va reduce cu 15-20%);
- Efectuarea analizelor de laborator a solului la elemente nutritive și microelemente, nematozi ș.a.;
- Administrarea corectă a fertilizanților;
- Respectarea măsurilor agrotehnice pe întreaga perioadă de vegetație.
Culturi multianuale:
- Definitivarea urgentă a tăierilor în uscat;
- Tratamente cu preparate cuprice;
- Menținerea unei agrotehnici corespunzătoare în plantație, inclusiv partea fitosanitară;
- Efectuarea corectă a fertilizărilor.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS) din Republica Moldova a emis, pentru perioada 5-9 aprilie 2025, Cod Galben de instabilitate atmosferică.
Potrivit hidrometeorologilor, în noaptea de duminică – 6 aprilie, vremea se va răci accentuat, ploile transformându-se treptat în lapoviță și chiar ninsoare. Pe 6 aprilie, temperatura medie va scădea cu aproximativ 10 grade.
”În intervalul 7–9 aprilie, în timpul nopții și al dimineții, temperaturile ar putea coborî până la -3 grade Celsius. În aceste condiții, se vor forma depuneri de lapoviță și polei, iar pe drumuri se va produce ghețuș”, au indicat meteorologii.
