Rezistența pomilor la îngheț – temperaturile minime la care speciile pomicole încep să aibă probleme
agrointeligenta.ro
Rezistența pomilor la îngheț depinde de specia pomicolă, dar și de soiul din livadă. Astfel, cele mai rezistente specii sunt mărul, părul sau gutuiul, în timp ce specii precum cireșul, caisul sau piersicul au o iernare dificilă și sunt mai ușor afectate de înghețul târziu, de temperaturile mai scăzute.
Pragurile de temperatură la care pomii fructiferi încep să aibă probleme depind mult și de starea de vegetație din livadă. În cazul înghețului târziu, mugurii și florile pomilor sunt ușor afectate și cpot fi compromise total de îngheț. De precizat că sensibilitatea pomilor la temperaturile scăzute creşte odată cu dezmuguritul, atingând punctul maxim la legarea fructelor.
Citiți și: TEMPERATURILE de la care VIȚA DE VIE ESTE AFECTATĂ DE ÎNGHEȚ!
Pomii înfloriți sunt în pericol când temperaturile coboară sub pragul de zero grade Celsius. Astfel, semnele afectării sunt petalele care pălesc, se necrozează. După legarea fructelor, cele mai sensibile la ger sunt seminţele. Mărul şi părul pot forma fructe chiar şi după ce seminţele au murit din cauza gerului.
Probleme majore de la minus 6 grade Celsius
Mugurii florali la cais, piersic, nectarin în stadiul buton alb/roz rezistă la temperaturi de până la -6 grade Celsius pentru o perioadă de 12 ore, de obicei o noapte. Dacă temperatura scăzută revine și în a doua noapte sau se extinde și pe durata zilei, daunele vor fi considerabile.
Pentru prima noapte cu temperaturi de pana la -6 grade pagubele nu vor fi mai mari de 10 – 15%, această reducere de muguri se va regăsi în calitatea și cantitatea fructelor. După această noapte, dacă gerul continuă, vorbim despre pagube însemnate cantitativ care vor depăși 25% din producție.
Cireșul, vișinul și prunul au sensibilități similare cu cele ale caisului sau piersicului, în timp ce la măr, păr și gutui, rezistența la îngheț diferă în stadiul floral deschis complet când este între -1 și -2 grade Celsius.
Rezistența pomilor scade când fructele sunt deja formate începând cu -1 grad Celsius la cais pana la -2 grade Celsius la cireș, vișin, măr, păr etc. (pagube de peste 50%).
Este important de știut că o singură noapte cu temperaturi scăzute nu are forța de a compromite producția. Astfel, dacă temperaturile scad între zero și -1 grad Celsius, daunele provocate pomilor nu vor fi semnificative, iar aceștia au capacitatea de a rezista acestui fenomen de scurtă durată. Probleme apar când perioada de expunere la frig este mai mare sau dacă temperaturile coboară sub pragul de -2 grade Celsius!
La minus două grade Celsius, pomicultorii sunt sfătuiți să acționeze la încălzirea livezii. Se pot amplasa sobe mici sau găleți metalice în care să se ardă (fără flacără!) resturi vegetale, rumeguș, cauciuc, crengi etc. Sursele de căldură se pun între pomi, la distanțe de circa 30 de metri pe rânduri.
Fumul rezultat va crea o perdea care acționează ca un ecran protector, iar căldura generată va proteja pomii de temperaturile negative și vor împiedica formarea brumei, fenomen periculos pentru pomii fructiferi.
În tabelul de mai jos puteţi vedea care sunt limitele rezistenţei la îngheţ la diferite specii pomicole, în diferite faze de dezvoltare.
Timpul aproximativ luat pentru degerări de 10% sau 90%, pentru o anumită fenofază, este de 30 minute.
Citiți și: 7 METODE pentru PROTEJAREA POMILOR FRUCTIFERI de ÎNGHEȚURILE TÂRZII DE PRIMĂVARĂ!
