• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ouăle roșii de Paști – tradiții și obiceiuri

    agrointeligenta.ro -

    – Există credinţa că între Paşte şi Rusalii cerurile sunt deschise. Cine moare în acest timp ajunge direct în rai. Cine se naşte atunci va avea o viaţă frumoasă şi îmbelşugată.

    – Cine nu poate merge la slujba învierii trebuie să-şi ia de la neamuri ramuri sfinţite de măr, salcie sau brad, copaci consideraţi cu forţe magice, să le pună la icoană pentru ca tot anul să fie feriţi de necazuri.

    – Dacã se îngroapă la hotarele unei moșii un ou înroșit Miercuri în Saptămâna Patimilor, nu va bate piatra pe acea moșie.

    -Oul rosu cu care te-ai impărtășit în ziua de Paști, îl păstrezi peste an, și dacă în cursul anului se va sparge și va face viermi, e semn că vei fi cu noroc. Dacă, din contră, se păstreazã bine, e semn că vei fi sec de noroc.

    – Fetele nemăritate, când spune preotul prima oară „Cristos a înviat” tebuie să răspundă repede „eu să joc prima”, astfel există speranţa să fie luate la joc şi să se mărite.

    – De obicei se aprind focuri mari în jurul bisericii pentru a lumina drumul sufletelor morţilor care în această noapte se întorc pe pământ.

    – Deoarece se crede că şi demonii se pot întoarce, flăcăii iau toaca de la biserică şi o bat toată noapte în cimitir, pentru a-i alunga.

    -Cei care fără de motiv nu merg la biserică în noaptea învierii, vor fi tot anul bolnavi şi vor avea pagube.

    – Lumânările aprinse cu care te întorci acasă după slujba din noaptea Învierii, trebuiesc păstrate cu mare sfinţenie, deoarece sunt bune în momentele grele, se aprind în caz de mare furtună, de grindină, de boală, necaz, se folosesc la farmece şi descântece.

    – Alimentele şi plantele sfinţite în noaptea de Paşte se păstrează ca leacuri şi talismane. Sarea este folosită la sfinţirea fântânilor, slănină ca leac pentru boli ale vitelor, busuiocul pentru vindecarea durerilor de gât şi farmece, tămâia se pune pe jar când sunt furtuni violente, salcia este tămăduitoare, cine înghite trei muguri de salcie scapă de temperatură. Cine bea zilnic apă în care a pus coajă pisată de salcie uscată, scapă de durerile reumatismale. Interesant cât de mult adevăr există în această superstiţie. În 1897 din Salix – numele botanic al salciei, s-a descoperit acidul acetil-salicilic adică aspirina.

    – De Paşte trebuie să te îmbraci cu veşmânt nou – semn al înnoirii.

    – Pentru pasca de Paşte care se face în joia mare de o femeie „curată”, se foloseşte făină cernută prin sită fină, se pune în cuptor doar cu mâna dreaptă şi în tăvi cu soţ ( altfel îi moare femeii bărbatul)
    – Anafura şi pasca sfinţită în noaptea de înviere sau ziua de Paşte, nu trebuie mâncată în întregime. Ea e bună împotriva frigurilor, de dat la găini când sunt bolnave şi la vacă pentru a face viţeluşe, nu viţei. (Botoşani)

    – Tot aşa, fărămiturile care rămân pe masă nu se aruncă. Ele se îngroapă în pământ, iar în locul acesta va creşte o plantă numită Măruncă, şi cine va bea ceai făcut din ea, va avea mulţi copii. (Moldova)

    – Trebuie avut grijă ca şoarecii să nu apuce la pască, deoarece dacă mănâncă se transformă în lilieci. (Moldova )

    – Cine nu doarme în ziua Paştelui, va fi tot anul foarte activ şi-i va merge bine. (Com.Mihalcea)

    – Cine doarme în ziua de paşte, îi va ploua şi i se va strica fânul în polog. (Siret)

    – Nu e voie să iei sare cu mâna la Paşte, deoarece tot anul vei transpira la mâni (Botoşani)

    – Mama căruia i-au murit copiii, deci nu are noroc de urmaşi, în ziua de Paşte să vândă copilul care-i mai trăieşte la o mamă cu mulţi copii şi apoi să-l cumpere înapoi. Atunci va trăi şi el, căci în ziua Paştelui şi Christos a înviat din morţi.( Com.Mihalcea)

    – Trei zile cât ţine sărbătoarea Paştelui se stă cu masa întinsă, pregătită pentru oaspeţi şi cine vine e poftit să mănânce. Asta aduce prosperitate şi belşug anul întreg.

    – În Scheia, obiceiul este ca toată ziua de Paşte să se tragă clopotele, asta face ca să crească cânepa.

    – La sate, oamenii îngroapă ciolanele purcelului sfinţit în pământ şi cred că din el va răsări un liliac.( A. Gorovei – Credinţi şi superstiţii)

    – Cei care mănâncă miel, n-au voie să dea oasele la câini ci trebuie să le îngroape sub un măr, pentru a fi până la Paştele următor frumoşi şi sănătoşi ca mărul.

    – Cojile de ouă se dau pe apă, ca să le dai de ştire şi blajinilor că soseşte Paştele ( A. Fochi –Datini şi eresuri)- Blajinii sunt personaje mitologice româneşti, denumite şi Rohmani, Rocmani sau Rucmani, fii lui Set – cel de al treilea fiu al lui Adam şi Eva. Se consideră că trăiesc sub pământ, dincolo de Apa Sâmbetei, unde susţin stâlpii Pământului. Sărbătoarea lor este o dată pe an, la Paştele Blajinilor, care este prima sâmbătă după Paşte sau a doua zi după Înviere. Cine nu ţine sărbătoarea lor, ploaia îi va distruge toată recolta.

    – La Paşte, cine merge la biserică să-şi pună un ou roşu în sân, ca tot anul să fie roşu şi frumos, iar fetele să aibă peţitori.( A. Fochi –Datini şi eresuri).

    – În noaptea de Paşte ( la fel de Sânzâiene, Crăciun, Anul nou, Săngiorz) se credea că se poate vedea focul comorilor ascunse. În speranţa că se vor îmbogăţi oamenii privegheau după primul cântat al cocoşului, pentru a vedea „flăcările albastre fără căldură”care se crede că joacă pe comori.

    – În prima zi de Paşte în Ardeal este obiceiul udatului. Băieţii vin la casele fetelor şi spun: „am auzit că aveţi o floare frumoasă, am venit s-o ud să nu se veştejească”, apoi le stropesc cu colonie.

    – Tot în prima zi de Paşte era obiceiul ca flăcăii şi fetele, înainte de al treilea cântec al cocoşului să se scalde pe ascuns, într-o apă curgătoare, pentru a fi tot anul sprinteni, sănătoşi, harnici şi voioşi.

    – În Transilvania înainte era obişnuită datina Bricelatului, Alegerii Craiului sau Vergelului. Tradiţa era să se aleagă drept Crai pe cel mai harnic flăcău din sat ( cel care a ieşit primul la arat) care judeca pe cei ce au greşit în Postul Mare, bătându-i simbolic la tălpile picioarelor cu vergeaua numită şi bricelă sau bătălău. Totul era un prilej de petrecere.

    – În Moldova între Paşte şi Rusalii erau montate scrâncioburi în care oamenii se dădeau pentru ca până la următorul Paşte s-o ţină doar într-o bucurie.

    – În ultimul rând, dar nu cel mai lipsit de importanţă este tradiţia iepuraşului, care aduce ouă şi cadouri copiilor. Ce legătură poate exista între ouă şi iepuri? Simplu, ambele sunt simbolul fertilităţii, deci a înnoirii şi perpetuării vieţii.

    Sursa: Julia Maria Cristea – Viena/Revista Agero



     


    Te-ar mai putea interesa

    Prețul roșiilor românești s-a prăbușit după sărbători. Cât costă acum un kilogram de tomate la fermieri Încrețirea sau răsucirea frunzelor la ardei. Cauze, remedii Județul unde jumătate din suprafața semănată cu grâu este deja calamitată de secetă

    Ultimele știri

    Eurostat: România, pe locul 3 în UE în topul celor mai mari exportatori de miere în 2023 După scandalul din Ucraina, și ministrul Agriculturii din China este anchetat pentru fapte de corupție Agrometeo: Zone cu secetă moderată și puternică la cultura de grâu în mai multe regiuni agricole ale țării