Remus Coman își furajează vacile cu porumb, sfeclă și varză kale
Roxana Dobre -
Un român stabilit de 25 de ani în Noua Zeelandă îngrijește anual peste 1.100 de vaci, pentru care încasează bani de la fermierii neozeelandezi. Remus Coman a vorbit într-un documentar publicat pe Youtube despre zootehnia din țara unde fermierii nu primesc subvenții și ajutoare de stat pentru creșterea animalelor, dar care sunt culturile de bază pentru furajarea vacilor crescute în Noua Zeelandă.
Aventura lui Remus Coman a început în Noua Zeelandă în anul 2.000 când s-a stabilit acolo iar 12 ani mai târziu, după ce a lucrat în creșterea animalelor, a reușit să își facă propria fermă. Afacerea românului nu este una ”clasică” de creștere a animalelor și funcționează mai mult ca un ”hotel” pentru vaci adică pe cele 200 de hectare pe care le deține, vacile sunt îngrijite de când sunt mici și revin când fac pauză de la muls.
Citiți și: Un crescător român de vaci a fondat o afacere de milion de euro în Noua Zeelandă
Afacerea lui Remus Coman se bazează pe îngrijirea vacilor altor fermieri care sunt aduse în ferma sa de când până când sunt gata de fătare sau în intervalul în care acestea nu sunt mulse. Din 2025, crescătorul și-a cumpărat și propriile 100 de capete.
”Am un pic peste 1.100 de vaci și sunt mari șanse să mai găsesc 200-300 peste iarnă. Vacile pe care le cresc sunt de lapte dar aici în Noua Zeelandă nu se mulg. Eu aici am grijă de vaci, ele vin aici de când sunt viței și până când sunt gata de fătare. Și când sunt de fătat le trimit în fermele de proveniență care mă plătesc pe mine pe cap, pe săptămână să am grijă de tineret. De asemenea vacile de lapte când opresc lactația în ferme sunt trimise aici peste iarnă în perioada de repaos mamar. Eu așa fac banii. Creșterea animalelor este o afacere bună în Noua Zeelandă și ai posibilitatea ca în 10-15 ani să ai ferma ta dacă te ții de treabă dar nu te plafonezi asta e important. Nu e ca la alte meserii, ajungi manager și gata te plafonezi”, a povestit Remus Coman pe canalul de Youtube al lui Cosmin Avram.
Acesta a mai spus că pe lângă cele circa 1.100 de capete pe care le îngrijește pentru alți fermieri din acest an a achiziționat și primele 100 de animale proprii. ”Banii sunt în furaj, mi se pare de bază în orice fermă să ai furajul. Că îl mănânc cu vacile mele sau cu altele văd la final. Dar ca să mă asigur că fac niște bani chiar dacă nu găsesc suficiente animale, am cumpărat și eu în luna mai 100 de capete. Încerc să pun totul pe o singură carte. Dacă sunt vacile mele am mai multe variante, pot să le vând pentru carne, pot să le montez și să le vând după aceea ca vaci gestante pentru fermele de lapte. În cel mai rău caz îmi fac eu mulgătoare și le mulg dar nu vreau să mă mai complic cu asta pentru că implică trezit la 4 dimineața, muls de două ori pe zi, angajați, etc.”, a mai subliniat fermierul.
Acesta a mai spus că pentru vitele care ajung la abator prețul este mult mai mic comparativ cu România. ”Aici la abator iei cam 3 dolari australieni (circa 2,97 lei/kilogram) pe kilogram în viu. În România iei 3 euro (circa 15 lei/kilogram)”, a arătat crescătorul.
Mai mult, Remus Coman a punctat că fermierii neozeelandezi nu primesc deloc subvenții și ajutoare de stat. ”Aici nu primim deloc subvenții, zero ajutoare de la stat, absolut pentru niciun fermier. Nici pentru oi, nici pentru vaci de lapte, nici pentru vaci de carne, niciun sector nu primește niciun ban de la stat. De ce să încurajeze statul neproductivitatea? Dacă plătești bani la fermieri îi încurajezi să cheltuiască pe ceva neconstructiv. Aveți grijă și în România și la angajați pentru că este un moft să plătești pe cineva pentru ceva ce poți face tu. Tu ce faci? Stai la birou la computer? Ești fermier, mergi și muncește în câmp în noroi și cizme nu în adidași din aceia de marcă. Mă rog, aveți subvenții, vă permiteți dar din punctul acesta de vedere subvențiile nu sunt bune pentru că repet, în loc să încurajezi oamenii care muncesc și produc îi încurajezi să nu mai muncească și vii cu carne artificială, lapte artificial și tot felul de ciudățenii”, a dezvăluit românul stabilit în Zoua Zeelandă.
Citiți și: Cum se cultivă varza kale – sfaturi de la fermierul care a adus primele semințe în România
Furajarea vacilor din Noua Zeelandă. Sfecla furajeră și varza kale, ”baza” pentru hrănirea animalelor
Furajele de bază care sunt utilizate și cultivate în exploatația lui Remus Coman sunt sfecla furajeră și varza kale despre care crescătorul spune că nu ar trebui să lipsească în nicio fermă din România.
”Am 200 de hectare ale mele și mai am închiriate alte 25 de hectare. Eu vând foarte multe furaje, iarbă de siloz, porumb de siloz. Dar baza este sfecla furajeră care ar trebui să fie cultivată în orice ferme care crește animale. La noi furajarea se bazează pe sfeclă, siloz și fân. Acum sfecla ajunge și la 5-6 kilograme un bulb și tot crește până în luna octombrie cam cu 800 de kilograme pe hectar/pe zi. Sfecla se știe că are zahăr și îngrașă foarte repede și bine. Dar poate fi foarte dăunătoare dacă nu faci tranziția cum trebuie, zi de zi progresiv. Un alt furaj pentru iarnă este varza Kale care este folosit pentru vacile mai bătrâne și sfecla pentru tineret. Cred că acest furaj ar trebui introdus cu forța în România la crescătorii de animale. Nu se poate să ratați un așa furaj. Planta ajunge și la 2 metri și toată poate fi mâncată până la pământ, vacile o roade. Este ca un cocean de varză crud care este foarte bun de mâncat de către vaci”, a mai punctat fermierul .
