Flavescența aurie, o boală periculoasă la vița-de-vie. Semne, tratament
Violina Gorcinschi-Jitaru – Agrointeligența
Flavescența aurie – semne ale bolii la vița-de-vie. Flavescența aurie la struguri (Phytoplasma vitis) sau Grapevine flavescence dorée phytoplasma este o boală gravă la vița de vie, provocată de microorganisme patogene, transmise, în principal, de o specie de insecte. Aceasta produce pagube uriașe în podgorii și nu există metode de combatere, cu excepția eliminării plantelor infectate. Această boală a fost confirmată și în România.
Flavescența aurie a fost confirmată, recent, în majoritatea județelor din Ungaria, afectând peste jumătate din regiunile viticole. Cel mai grav este în județul Zala, unde întreaga zonă a județului este infectată – a fost dispusă o carantină fitosanitară pentru întreaga zonă a județului, iar plantele infectate trebuie smulse și distruse. Infecția este gravă și în părțile de nord și de sud ale lacului Balaton, adică în unele zone din județele Veszprém și Somogy. Din păcate, și alte specii de viță de vie sunt gazde ale bolii, inclusiv salcia de pădure, arinul și plopul, precum și alunul și salcia, iar agentul patogen poate fi, de asemenea, transferat la vița de vie de la acestea.
Ce este flavescența aurie
Flavescența aurie (Phytoplasma vitis) este o boală deosebit de gravă la vița de vie, provocată de fitoplasme/micoplasme (microorganisme unicelulare, încadrate între virusuri și bacterii). Boala este provocată de agentul patogen fitoplasma/micoplasma Grapevine flavescence dorée phytoplasma. Afectează în special vița de vie, provocând pagube ireversibile și fiind imposibil de combătut.
Flavescența aurie este prezentă în vestul, sud-vestul, centrul și estul Europei, inclusiv în România, unde s-au confirmat cazuri inclusiv în 2024. Boala a fost semnalată pentru prima dată în zona viticolă Armagnac din sud-vestul Franței. Aceasta s-a răspândit prin intermediul vectorului cicadei Scaphoideus titanus, syn. Scaphoideus littoralis și a fost ulterior propagată prin materialul săditor infectat. Descifrarea diversității genetice a fitoplasmei Flavescența aurie la scară europeană a indicat faptul că tulpinile FDP sunt genetic diferite de tulpinile prezente în Franța, apărute independent în Balcani și nordul Italiei.
Citește și: Piatra vânătă la vița-de-vie. Când și cum stropim via cu zeamă bordeleză
Grapevine flavescence dorée atacă specii din genul Vitis L şi alți hibrizi utilizați ca portaltoi.
-plantele gazdă: Cenușer, arinul negru, arinul alb, curpen, alun, salcie, Vitis acerifolia, Vitis amurensis, Vitis berlandieri, Vitis coignetiae, Vitis hybrids, Vitis labrusca, Vitis pentagona, Vitis riparia, Vitis rupestris, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Vitis vinifera, Vitis x champinii, Vitis x doaniana.
Dintre soiurile foarte sensibile la aceasta boală sunt: Chardonnay, Riesling, Pinot Noir, Pinot Blanc, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, Sangiovese, Pinot Gris etc.
Flavescența aurie. Transmitere
Transmiterea agentului patogen are loc prin intermediul Cicadei flavescenței aurii (Scaphoideus titanus), care este principalul vector și contribuie la infectarea cu repeziciune a numeroase plante din genul Vitis spp. întrucât colonizează doar acest gen de plante. Alte surse de infestare sunt materialul infectat (altoi, portaltoi) utilizat la altoire sau prin intermediul buruienii cuscuta.
Fitoplasma Grapevine flavescence dorée nu poate fi transmisă mecanic (de exemplu: cu foarfecele de tăiere), dar poate fi transmisă cu eficiență scăzută, prin altoire.
Identificarea exactă a agentului patogen este dificilă, luând în calcul doar semnele atacului, care pot fi similare cu cele provocate de alte fitoplasmoze ca Bois Noir (Stolbur phytoplasma).
Monitorizarea organismului dăunător se va face în perioada de vegetație (iulie-august). Apariția insectei vector de transmitere (Scaphoideus titanus) are loc la începutul lunii iulie până la mijlocul lunii octombrie, hrănindu-se cu nervurile medii ale frunzelor, lăstarii verzi şi tulpinile viței de vie. Pentru supravegherea organismului dăunător specificat sunt vizate următoarele locații: şcoli de viță de vie, podgorii de viță de vie, podgorii abandonate și la posturile de control la frontieră.
Flavescența aurie. Semne ale bolii la vița-de-vie
Infecțiile cu flavescența aurie poate manifesta o latență de chiar trei ani până să apară primele simptome. Tocmai de aceea, este nevoie de teste certificate pentru materialul utilizat în altoire sau importat pentru plantare. Semnele atacului apar pe frunze, coarde și struguri.
- Pe frunzele soiurilor de struguri albi, apar pete de decolorare, galbene-aurii, între nervurile principale ale lobilor. Frunzele se strâng spre partea inferioară, iar la finalul vegetației, se necrozează.
- Pe frunzele soiurilor de struguri roșii, apar pete între nervurile principale, dar de culoare roșie. Frunzele cad devreme, provocând o defoliere prematură.
- Lăstarii afectați ai plantelor nu se lemnifică, rămân subțiri și elastici, ca de cauciuc și arcuiți spre sol. La atacuri severe, lăstarii afectați sunt compromişi, se brunifică și se înnegresc, iar la final se usucă, determinând degarnisirea de lemn anual a butucilor.
- Internodurile sunt adesea scurte și zigzagate.
- Coardele se maturează mai târziu și deficitar, iar la acestea o mare parte din muguri mor. De-a lungul coardelor afectate, în zona bazală, apar numeroase pustule mici și negricioase, dar pot apărea și fisuri longitudinale în scoarță.
- Lăstarii afectați și lemnul insuficient maturat se vor usca iarna, iar inflorescențele și florile vor fi afectate, influențând grav fructificarea, producția și calitatea producției.
- La ciorchinii prezenți pe coarde infectate, rahisul se usucă, fructele se zbârcesc.
- Ciorchinii se usucă, parțial sau în totalitate.
- Boabele se deformează și capătă un gust amărui.
Plantele afectate se debilitează și pot pieri în câțiva ani, iar producția este afectată atât calitativ (gust amărui, cantități reduse de zaharuri, aciditate mare) cât și cantitativ (scade la sub jumătate producția/butuc).
Flavescența aurie. Măsuri de prevenire
Pentru confirmarea infecției cu flavescența aurie sunt necesare teste precise cum sunt PCR (polymerase chain reaction) pentru confirmarea exactă a fitoplasmozei. Se mai utilizează și teste Serologice specifice ca: ELISA (detecția de anticorpi specifici), ISEM (immunosorbent electron microscopy).
Pentru depistarea vectorului Scaphoideus titanus se utilizează capcane galbene lipicioase, care vor fi amplasate în școlile de viță vie, în podgoriile de viță de vie, în podgoriile abandonate, plante mamă de Vitis L, grădini private și parcuri.
Citește și: Cotorâtul sau copcitul la vița de vie: cum se face, perioade
Capcanele se amplasează începând cu luna iulie până în luna octombrie. Citirea capcanelor se face săptămânal și se vor înlocui la 15 zile sau mai mult în funție de încărcătura insectelor de pe acestea. Pentru fiecare punct de monitorizare se amplasează două capcane.
Nu există o modalitate eficientă de a controla boala, ci doar smulgerea și distrugerea viței de vie infectate. Nu se pot planta vițe de vie noi în locul vițelor tăiate timp de doi ani. Deși boala nu reprezintă o amenințare directă pentru sănătatea umană și nu afectează producția și distribuția de vin, consecințele economice pot fi grave pentru întregul sector.
