Calcule cu TVA de 9% într-o fermă de vaci. Cristian Lungu: Mă voi transforma într-un creditor al statului!
Gabriela Gimbășanu -
Apropierea datei de 1 iunie, l-a determinat pe Cristian Lungu un cunoscut crescător de vaci de lapte din județul Ilfov, să facă o simulare a reducerii de TVA luând în calcul încasările și plățile din lunile ianuarie, februarie și martie, unde a aplicat, la încasări un TVA de 9%.
În urma analizei efectuate fermierul a constat că cei care se ocupă de creșterea vacilor de lapte vor deveni adevărați creditori ai staului, având de recuperat de la bugetul național, sume semnificativ mai mari decât sumele de bani pe care le datorează.
“Am analizat plățile și încasările de pe lunile ianuarie, februarie și martie pentru a vedea ce se întâmplă cu ferma mea după reducerea TVA la 9%. Eu sunt organizat ca și întreprindere familială, am un număr total de 32 de capete, cu 20 de vaci de lapte. Laptele integral îl vând, astăzi (6 mai n.r.) la automat cu 3,5 lei litru, deci prețul laptelui fără TVA este 2,82 lei. Eu țin contabilitatea în partidă simplă, adică am două registre de încasări și de plăți, prin diferența dintre cele două registre apare marja brută care se impozitează cu 16%, la care se mai adaugă un impozit de 5,5% CAS, în total 21,5%”, a declarat pentru Agrointeligența Cristian Lungu, președintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.
Februarie
Din analiza celor două registre de încasări și plăți pe februarie, rezultă faptul că fermierul, dacă ar fi avut TVA de 9%, ar fi datorat bugetului de stat o sumă mult mai mică decât valoarea pe care ar fi avut-o de încasat. “Se constată faptul că încasările mele totale sunt 13.294 lei și dacă vrem să aflăm care a fost valoare TVA cu 9%, împărțim la 1,09 și aflăm că valoarea fără TVA este 12.196 lei. Din diferența celor două valori rezultă valoarea TVA de 1.098 lei. În februarie am plătit 19.706 lei și împărțind valoarea la 1,24, rezultă valoarea fără TVA 15.892 lei, din diferența aplicată la cele două valori obținute apare valoarea TVA la plată de 3.814 lei. Deci în luna februarie, cu un TVA de 9% cât vom avea, eu plătesc statului 1.098 lei la încasare, iar statul îmi datorează mie, aplicând diferența între 3.814 și 1.098, suma de 2.716 lei. Asta înseamnă cu eu creditez statul cel puțin o lună, dacă nu șase luni, cu sume mai mari decât datorez bugetului statului”, a explicat ilfoveanul, raționamentul pe care l-a aplicat, pentru a demonstra faptul că crescătorii de vaci de lapte sunt dezavantajați de această măsură.
Martie
Cu cifrele lunii martie, fermierul din Ilfov a demonstrat că ar fi avut de recuperat de la bugetul de stat o sumă apropiată de cea aferentă lunii februarie. “În luna martie, încasările sunt 21.190 lei. Aplicând același raționament, împărțim suma la 1,09 rezultă suma de 19.440, din diferența aplicată celor două valori rezultă valoarea TVA pe care eu trebuie să-l plătesc statului, în valoare de 1.750 lei. La plăți, tot în luna martie, am 21.150 lei, sumă pe care o împărțim la 1,24, rezultă o valoare de 17.056 lei. Făcând diferența între cele două valori rezultă 4.094 lei valoare TVA. Făcând diferența între TVA de plată și TVA de încasat îmi apare o valoare de 2.344 lei de recuperat de la bugetul statului”, ne-a demonstrat președintele Asociaţiei Fermierilor Utilizatori de Automate pentru desfacerea laptelui crud din România.
Ianuarie
Luna ianuarie a fost lasată la urmă pentru că în respectiva lună, fermierul nostru a încasat subvenția în valoare de 23.608 lei la care se aplică cota de impozitare și în final ilfoveanul încasează suma 19.430 lei. “Pierd 4.178 lei din ceea ce primesc de la stat. Un ajutor să fie impozitat mi se pare inadmisibil. Încasarea în luna ianuarie este de 7.442 lei și, aplicând același raționament, am o diferență de TVA de 614 lei. Am plătit 9.515 lei și cu aceleași calcule, am o diferență de TVA de 1.842 lei. Rezultă că, la un TVA de 9%, am de încasat de la stat 1.229 lei”, a adus precizări Cristian Lungu.
Concluziile simulării
Analizând această simulare cu TVA de 9% la ferma sa de vaci, Cristian Lungu dovedește, cu cifre clare că pe ianuarie fermierul ar fi avut de încasat de la stat 1.229 lei, în februarie ar fi trebuit să încaseze suma de 2.716 lei și în martie suma de 2.344 lei. Cu alte cuvinte, este clar că producători de lapte, odată cu reducerea de TVA, vor avea tot timpul de recuperat sume de la stat. “Avem de recuperat sume mult mai mari decât datorăm noi bugetului statului. Eu constat că noi suntem creditorii statului, ni se impune o altă povară adăugată la tot ce aveam până acum. Este de remarcat faptul că eu vând laptele cu 3.5 lei, la automat, dar alți crescători de vaci vând litrul sub un leu și nu au siguranța că mâine va veni cineva să le ia laptele. Oamenii sunt într-o situație disperată. Noi spunem că ajutăm ferma de familie, care va reprezenta clasa de mijloc a zootehniei românești. În ce fel îi ajută statul pe acești fermieri?”, se întreabă crescătorul de vaci de lapte.
Cristian Lungu a sublinat faptul că, numai subvenția este cea care îl ajută să rămână pe linia de plutire, fără această subvenție probabil că industria laptelui ar fi intrat de mult în faliment.
Crescătorii de lapte, dezavantajați de reducerea de TVA
Ilfoveanul crede că relansarea consumului se putea face și prin alte metode decât prin reducerea TVA la 9% la alimente. “Încă de când ne-au chemat la minister, la consultări pentru reducerea TVA, noi am susținut de fiecare dată că suntem dezavantajați de această măsură. Dar toți ne spuneau că trebuie să relansăm consumul. Eu sunt de părere că pentru a încuraja consumul de produse românești trebuiesc făcute niște campanii agresive de promovare a consumului de produse românești care sunt net mai sănătoase, mai bune și mult mai calitative decât cele aduse din import cu un ambalaj atrăgător. Consumatorul român trebuia sensibilizat prin aceste campanii”, ne-a spus Cristian Lungu, felul în care ar fi gestionat el relansarea consumului de produse românești.
“Nu există produs de import care să fie mai bune decât produsul românesc pentru că, în sărăcia noastră, noi (românii n.r.) avem mult mai puțini bani ca să ne putem permite să chimizăm solurile și să introducem chimicale pentru a obține producții mari. Deci în mod cert produsele românești sunt mult mai sănătoase chiar dacă nu au un ambalaj atât de atrăgător. Trebuie să ne inspirăm din atitudinea tărilor intracomunitare, unde produsele lor sunt puse la rang de cinste în magazine”- Cristian Lungu, crescător de vaci de lapte, din județul Ilfov.
