România, lăsată fără fonduri europene pentru mediul rural? Avertismentul șefului AFIR, Adrian Chesnoiu!
Angelica Lefter -
Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu, a lansat un avertisment serios cu privire la viitorul agriculturii românești și al fondurilor europene destinate dezvoltării rurale. Întors recent de la Copenhaga, unde a participat la cea de-a 58-a Conferință a Agențiilor de Plăți din Uniunea Europeană, Adrian Chesnoiu a dezvăluit culisele unor negocieri tensionate care vizează Politica Agricolă Comună (PAC) post-2028.
Adrian Chesnoiu a susținut, de curând, că există o propunere radicală pe masa Comisiei Europene, una care, dacă ar fi implementată, ar arunca în aer capacitatea României de a absorbi fondurile necesare modernizării satelor, după cum a declarat în studioul emisiunii ”Reporter 24”, potrivit site-ului Reporter24.ro.
Intenția Comisiei Europene de eliminare a Pilonului II a luat prin surprindere statele membre
Discuțiile tehnice din Danemarca au scos la iveală o intenție a Comisiei Europene care a luat prin surprindere majoritatea statelor membre. Este vorba despre o reformă structurală a modului în care sunt distribuiți banii pentru agricultură, reformă care ar urma să elimine distincția actuală dintre subvențiile directe și fondurile pentru investiții rurale.
”Nimeni nu și-a putut imagina că va fi atât de abruptă. Și spun abruptă pentru că atât la nivel de Direcție Generală AGRI – deci direcția care se ocupă la nivelul Comisiei Europene – cât și celelalte state membre, toate cele 27, nimeni n-a realizat că președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, va veni cu o poziție atât de radicală în sensul eliminării Pilonului 2”, a declarat Adrian Chesnoiu.
Pentru a înțelege gravitatea situației, directorul AFIR a explicat mecanismul actual. Banii europeni vin pe două canale distincte: Pilonul 1, care asigură subvențiile directe pentru fermieri, și Pilonul II, gestionat de AFIR, care finanțează dezvoltarea.
”Investițiile în ferme, în modernizare, în achiziție de utilaje, dar, ce este foarte important, și în dezvoltarea satului românesc. Am văzut acele drumuri de exploatație agricolă, cămine culturale, apă, canalizare, drumuri comunale – toate acestea se fac din Pilonul II. Și este pilonul pe care agenția pe care eu o conduc îl gestionează, aproximativ 8 miliarde de euro pe un exercițiu financiar”, a precizat Adrian Chesnoiu.
Propunerea Bruxelles-ului este ca acest pilon secundar să fie desființat și unificat cu Fondurile de Coeziune, urmând să fie gestionat de un alt minister, nu de cel al Agriculturii.
Pericolul principal identificat de directorul AFIR este scăderea dramatică a gradului de absorbție. În prezent, România reușește să atragă aproape integral fondurile alocate agriculturii, un sector performant în comparație cu alte domenii. O schimbare radicală de procedură ar putea inversa acest trend.
”Oameni buni, noi avem aproape 21 de miliarde și ceva într-un exercițiu financiar pentru agricultură, pe cei doi piloni. Absorbim din acești bani în România, în conturile fermierilor români, cam 98-99% din acești bani. Ce vrem să facem mai bine? Eu vă garantez că, dacă se va realiza această schimbare, din cei 99% sau 98% procent de absorbție, cred că România, în primul exercițiu, până își va pune de acord toate lucrurile – și nu numai noi, toate celelalte state – vom absorbi cam 50-60%”, a avertizat Adrian Chesnoiu.
Consecința directă ar fi întoarcerea banilor necheltuiți la bugetul UE, a explicat fostul ministru al Agriculturii.
”Restul de bani ce se întâmplă cu ei? Se întorc! Se duc înapoi la Comisie și Comisia ia și redistribuie către statele mari și net contributoare. E bine pentru România sau e rău? Eu consider că este rău”, a spus Adrian Chesnoiu.
Citiți și: Tăierea drastică a bugetului UE pentru agricultură – pericolul major din spatele unei perdele de fum
Adrian Chesnoiu a adus în discuție și contextul istoric particular al României, care justifică nevoia menținerii unui pilon dedicat investițiilor. Spre deosebire de fermele din Vest, consolidate de generații, agricultura românească încă recuperează decalajele create de perioada comunistă și de tranziția haotică din anii ’90.
”Abia începusem și noi să acoperim ecartul și distanța ce ne desparte de fermele din vestul Europei, care, într-adevăr – trebuie să ne uităm puțin și în istorie – sunt ferme cu tradiție, din generații în generații. (…) Noi am avut un sistem comunist de agricultură colectivizată și sistematizată la nivel național. Din ’90 ne-am privatizat și am făcut reîmproprietărirea celor care deținuseră terenurile. 10 ani nu prea am făcut nimic”, a reamintit Chesnoiu.
Tocmai de aceea, fondurile europene accesate după anul 2000 au fost vitale, iar rezultatele sunt vizibile astăzi pe câmpurile din România: ”Să ne uităm acum pe câmpurile din România: să vedem utilaje moderne, tractoare, ferme la ultima generație, sisteme de irigații, mai mult decât atât, fabrici de procesare”.
Pentru a contracara planul Comisiei, România pregătește o ofensivă diplomatică și tehnică. Adrian Chesnoiu a anunțat că, folosindu-se de poziția României la secretariatul rețelei europene de experți (European Learning Network), va pune pe ordinea de zi a întâlnirii din 12 decembrie o analiză detaliată a impactului acestor schimbări.
”Am reușit să pun pe tapet, împreună cu colegii mei din Agenție, exact o dezbatere amplă și o analiză a experților din toate cele 27 de state asupra propunerii Comisiei post-2028, astfel încât acest document să servească ca principal argument pentru decidenții politici. Să nu mai spună: Domnule, a zis X, Y sau Cutărescu, nu. Să fie vocea experților… un document de lucru care să stea ca argument pentru decidenți”, a conchis Adrian Chesnoiu, la Reporter 24.
