Concedieri la FrieslandCampina. La Napolact se dau afară 20% dintre angajați, iar patronii olandezi se plâng că fermierii români produc prea mult lapte
agrointeligenta.ro -
Olandezii de la FrieslandCampina vor da afară 41 dintre angajaţii de la Napolact, care se alătură celor 18 deja concediaţi, iar societatea va ajunge la 260 de oameni, faţă de 800 în perioada de glorie. Conform Ziua de Cluj, sindicaliştii acuză perindarea a şapte manageri la conducere şi vorbesc despre un faliment controlat.
Presa locală din județul Cluj a relatat pe larg despre situația în care se află afacerea olandezilor de la FrieslandCampina în România. Străinii au cumpărat pachetul majoritar al fabricii Napolact în 2002, de la angajații care participaseră la privatizarea unității prin metoda MEBO. A urmat apoi o creștere a business-ului, apoi olandezii au investit în noi tehnologii și au renunțat la mulți din angajați.
Primele disponibilizări au avut loc în februarie
„De atunci (anul 2008 – n.r.) s-au perindat la conducere nu mai puţin de şapte manageri, lucru care a creat o problemă de organizare şi de stabilitate. Tot angajaţii au avut de suferit în urma acelei perioade. Deciziile erau luate deja, de fapt, cu mulţi ani în urmă, acum doar se pun în practică. Pentru că Friesland a dus sana, iaurtul la Târgu-Mureş, fabrica de la Cluj a ajuns să producă doar la jumătate din capacitate”, constată pentru Ziua de Cluj Ioan Mihuţ, angajat de peste 20 de ani la Napolact. Conform acestuia, prima etapă a concedierilor a avut loc în februarie, când alţi 18 angajaţi au părăsit societatea. În perioada maximă Napolact avea 800 de salariaţi.
Contactată de jurnaliști, conducerea de la FrieslandCampina a dat vina pe fermierii români pentru situația dificilă a brandului Napolact.
”Preferăm să contractăm acei fermieri care au 20-30 de capete”
Jan Willem Kivits (foto jos), managing director al FrieslandCampina România, susţine că strategia companiei este să se orienteze către crescătorii mai mari: „Ne interesează trasabilitatea şi siguranţa alimentului, aşa cum prevăd şi normele din Uniunea Europeană, de aceea preferăm să contractăm acei fermieri care au 20-30 de capete, deşi majoritatea gospodăriilor dispun de 3-5 animale. Aici statul român ar trebui să se implice în problema fermelor familiale care să se dezvolte şi să poată asigura cantitate şi calitate pentru lapte. Noi vrem să folosim lapte românesc, în special din Ardeal, pentru că asta defineşte compania, chiar vrem să mărim limita de achiziţie de minim 250 de litri de lapte de fermier”.
Se plâng că fermierii români au produs cu 25% mai mult lapte
Cu toate acestea, conducerea acesteia se plânge că fermierii ardeleni produc un surplus de materie primă. „Am constatat că în 2014 ei au produs cu 25% mai multe lapte decât în anul precedent. Cum un volum mare de lapte este produs vara, când consumul este mai mic, ne vedem nevoiţi să îl prelucrăm în produse derivate, precum laptele praf, cu un impact direct asupra profitabilităţii.
Politica olandezilor de la FrieslandCampina este de neînțeles chiar și pentru patronatele autohtone.
„După câte laude am auzit la adresa Friesland, rezultă că trebuie să îi felicităm, ba chiar să îi rugăm să mai rămână aici. Pe noi ne interesează mai mult unitatea din Cluj, nu ce se întâmplă cu alte fabrici din România. Nu ştim care au fost aşteptările investitorului străin pentru că a preluat o unitate foarte bine poziţionată pe piaţă în Ardeal, aproape că avea un monopol.
”Produsele Napolact sunt cele mai scumpe de pe piață”
Au apărut în domeniu multe firme mai mici româneşti care merg bine, iar Friesland nu reuşeşte să o menţină pe piaţă. Mai e şi mecanismul preţurilor practicat la Napolact, care preia laptele cu 1 leu de la producător, dar în magazin acesta se vinde cu 5 lei. Produsele Napolact sunt cele mai scumpe de pe piaţă, dacă de uităm la rafturile din supermarket”, observă Augustin Feneşan, liderul Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor Cluj. Prefectul Gheorghe Vuşcan, cel care a mediat întâlnirea între olandezi şi români de la Palatul Administrativ, este convins că brandul Napolact nu va dispărea. „Vrem ca acesta să se dezvolte, iar cei disponibilizaţi să fie reangajaţi. Clujul are cel mai bun lapte, peste alte zone ale Europei, fiindcă terenurile de aici nu au fost contaminate”.
Anul trecut am avut 95 de milioane de litri de lapte colectat, cea mai mare cifră din ultimi şase ani. Noi le plătim în medie 1,3 lei/l, iar acum un an dădeam 1,6 lei/l. Preţul final este stabilit, însă, de factori precum costurile de producţie, amortizarea, ambalarea, transportul – la cost dublu faţă de media UE, profit, adaosul comercianţilor, taxa pe valoarea adăugată încă de 24% – Jan Willem Kivits, managing director al FrieslandCampina România
