Gelu Bogdan, pomicultor cu livada distrusă de îngheț: ”Despăgubirea de 2.000 euro nu acoperă mare lucru. MADR putea suplimenta suma!”
Roxana Dobre -
Fermierul Gelu Bogdan, din satul Chiriacu, comuna Izvoarele, județul Giurgiu, este nemulțumit de cuantumul stabilit de autorități pentru despăgubirile care se acordă în pomicultură, respectiv de până 2.000 euro la hectar. Acesta a solicitat Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) să mențină cuantum anunțat inițial, de 3.000 euro dar în răspunsul primit i s-a justificat că suma aprobată reprezintă 15% din cheltuielile eligibile medii.
Pomicultorul Gelu Bogdan deține o livadă ecologică de 5 hectare superintensivă de cireși, care în primăvara anului trecut a înregistrat o pagubă de 100% din cauza înghețului târziu care a afectat mai multe livezi din România. Acesta este nemulțumit de calculele făcute de MADR pentru cuantumul de până la 2.000 euro/ha, aprobat joi de Guvern printr-o hotărâre de sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025.
Citiți și: Oficial: Culturile pentru care Guvernul a aprobat despăgubiri. Fermierii pot depune cererile la APIA
Gelu Bogdan, pomicultor cu livada distrusă de îngheț: MADR nu a ținut cont de propunerile noastre
Pomicultorul din județul Giurgiu a declarat astăzi, joi – 5 februarie pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că a transmis către MADR o solicitare privind menținerea sumei de 3.000 euro/ha pentru despăgubirile care se dau în sectorul pomicol pentru înghețul târziu din primăvara anului 2025. Acesta a primit însă răspuns că suma care a fst deja alocată reprezintă 15% din cheltuielile eligibile medii.
”După cum știți pe 21 ianuarie a fost publicat pe site-ul MADR în dezbatere publică un proiect de Hotărâre de Guvern privind acordarea unui sprijin financiar de urgență în agricultură pentru sectorul pomicol afectat de înghețul târziu din primăvara anului 2025. Cetățenii și instituțiile interesate puteau transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării iar eu am făcut acest demers și am trimis propunerea ca suma de la care să se plece cu plata să fie de 3.000 euro. Și am justificat așa: Doar taxele salariale pentru doi angajați pe salariu minim și o contabilă necesari unei livezi superintesive de 5 ha pentru un an, sunt acoperite cu aceste despăgubiri de 2000 euro/ha”, a explicat pomicultorul pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
În răspunsul oferit, MADR i-a explicat pomicultorului că suma decisă să fie plătită ca despăgubire, reprezintă 15% din cheltuielile eligibile medii.
”În conformitate cu prevederile Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2025/2061 de stabilire a unui sprijin financiar de urgență pentru sectoarele agricole afectate de fenomene climatice nefavorabile din Bulgaria, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia şi România, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, României i s-a alocat suma de 11.500.000 euro. Drept urmare, la nivelul Centrului Operativ pentru Situații de Urgenţă din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale s-au centralizat datele transmise de la nivel județean cu privire la suprafeţele cu plantaţii pomicole pe rod afectate de înghețul târziu din primăvara anului 2025, s-au corelat cu datele Institutului Naţioal de Statistică și s-au estimat pierderile de venit. Astfel, sprijinul financiar de urgenţă de maxim 10.180,6 lei/ha echivalentul a 2.000 euro/ha, care se acordă în cadrul prezentei Scheme, reprezintă 15% din cheltuielile eligibile medii, respectiv un interval cuprins între 11% și 29% din pierderea de venit şi se acordă în funcţie de gradul de afectare al speciilor care poate fi cuprins între 30-100 %”, a fost răspunsul primit de pomicultor.
Acesta a spus că nu înțelege de ce se mai solicită consultări dacă nu se ține cont de ele. ”De ce au mai cerut consultări și propuneri dacă nu mai se putea face nimic?”, se întreabă retoric pomicultorul.
Citiți și: Două nopți cu îngheț au lăsat fără rod livada de cireși bio a fermierului Gelu Bogdan
Pomicultor: Pe ce lume trăiesc cei care au făcut aceste calcule?
Gelu Bogdan consideră că calculele făcute de minister nu reflectă realitatea din teren iar pomicultorii vor avea mari dificultăți din cauza banilor, în ceea ce privește îngrijirea livezilor din acest an.
”Eu am avut pagubă la absolut toata plantația, cele 5 hectare de cireș superintensiv ecologic, respectiv 7.200 de cireși. Era primul an în care trebuia să am producție maximă deoarece au ajuns pomii la maturitate, aproximativ 70 tone de cireșe. Peste 70% au pierdut rodul din cauza înghețului de -21 grade care a avut loc la jumătatea lui februarie 2025. Deoarece în ianuarie a fost extrem de cald și porniseră în vegetație iar restul de 30% s-a pierdut în luna aprilie. Legat de pagubă, înmulțiți dvs. 70 de tone cât trebuia să obțin cu ce preț doriți iar eu vă spun doar că ce ne dă nu acoperă nici măcar impozitele salariale necesare întreținerii unei livezi ca și activitate principală a societății. Nu vorbim de livezi de hobby din spatele casei în care intri când ai timp, ci de o afacere cu tot ce implică ea”, a argumentat fermierul.
Acesta a arătat că MADR avea dreptul de a suplimenta și din ajutoare de stat sumele alocate, având în vedere că statul membru poate suplimenta cu până la 200% sprijinul european, fără să notifice Comisia.
”În răspunsul ministerului s-a justificat că au fost folosite date transmise de la nivel județean cu privire la suprafeţele cu plantaţii pomicole pe rod afectate de înghețul târziu din primăvara anului 2025, care s-au corelat cu datele Institutului Naţioal de Statistică și s-au estimat pierderi de venit. Astfel, sprijinul financiar de urgenţă de maxim 10.180,6 lei/ha echivalentul a 2.000 euro/ha, care se acordă în cadrul prezentei Scheme, reprezintă 15% din cheltuielile eligibile medii, respectiv un interval cuprins între 11% și 29% din pierderea de venit şi se acordă în funcţie de gradul de afectare al speciilor care poate fi cuprins între 30-100%. Pe ce lume trăiesc cei care au făcut aceste calcule? Dar ministerul avea dreptul de a suplimenta și din ajutoare de stat. De asta nu au putut ține cont ca să se adapteze cât de cât la realitate? Dacă aveam doar 30% producție, nu aveam nevoie de un leu de la stat. Doar eu știu câte datorii am acumulat să nu intru în faliment până acum. Și nici măcar de recomandarea asociațiilor de profil nu a ținut cont când s-a stabilit cât trebuie să revină celor cu dificultăți reale. Toate acestea în conditiile în care nu există societăți de asigurări care să facă polițe la producțiile la cireșe”, a mai subliniat pomicultorul.
Reamintim că Guvernul a aprobat joi un act normativ care prevede instituirea unei scheme de sprijin financiar de urgență destinată producătorilor agricoli din sectorul pomicol ale căror culturi au fost afectate semnificativ de fenomene climatice nefavorabile – înghețul târziu de primăvară, manifestat în perioada aprilie–mai 2025.
Sprijinul financiar se acordă sub formă de grant, având ca scop compensarea pierderilor de producție pentru plantațiile pomicole pe rod, cu grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii schemei sunt producătorii agricoli, indiferent de forma de organizare, care au depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cereri de plată pe suprafață pentru anul 2025, pentru plantațiile pomicole pe rod, în termenul limită de depunere.
Speciile pomicole eligibile pentru acordarea sprijinului financiar sunt: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal. Cuantumul sprijinului financiar este de maximum 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), acordat proporțional cu gradul de afectare iar plățile către beneficiari se vor efectua până la data de 30 aprilie.
