• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cel mai mare cultivator de salcie energetică din România are cereri pentru export: La noi, oamenii preferă să lase locul pârloagă decât să investească

    Roxana Dobre -

    Salcia energetică este în topul celor mai profitabile culturi din România având multiple avantaje pentru cultivatori și cu perspective excelente pentru viitorul amenințat de scumpirea combustibililor fosili.

    Agrointeligența a scris pe larg despre investițiile și profitul rezultat din cultura salciei energectice. 

    Alexandru Benko, cel care a cumpărat din Suedia licența pentru salcie energetică pentru România și Republica Moldova spune că în momentul de față caută terenuri cu umiditate ridicată care stau în paragină.

    Citiți și: Cultura salciei energetice în România: Secretele unei afaceri agricole cu profit pe termen lung

    El spune că acest arbore nu cere suprafețe fertile pe care se cultivă culturile mari și nici nu lasă populația fără mâncare.

    plantatie de salcie energetica

    “Pe terenurile unde crește cel mai bine salcia energetică alte culturi nu sunt profitabile. Este o sursă de venit în plus pentru agricultură. Sunt plantații care presupun relativ puțină muncă. De exemplu pot fi înființate astfel de culturi și în satele cu populație îmbătrânită care nu mai au putere de muncă. În România sunt 500.000 de mii de hectare de terenuri nelucrate care au umiditate ridicată dar oamenii nu vor să le dea în arendă chiar dacă ei le lasă pârloagă. Cu numai 20.000 de hectare, nici 5% din total, ar fi asigurată anual energia necesară pentru încălzirea blocurilor din Brașov și Cluj. Nu vrem niciun metru pătrat de la grâu, de la porumb sau alte culturi”, a declarat pentru Agrointeligența Alexandru Benko.

    2 (3)

    Teste pe 153 de plantații dint toate zonele României

    Când a cumpărat licența Alexandru Benko povestește că a făcut teste pe 153 de plantații din toate zonele din România. A încercat să vadă cum se comportă soiurile în condițiile de la noi din țară. “Am făcut o evaluare din care rezultă că în multe zone sunt condiții de climă și precipitații anuale medii ceea ce foarte bine pentru salcie. Noi nu le-am lansat în producție până nu am urmărit trei ani de zile cum se comportă în condițiile noastre climatice. Cea mai nepotrivită zonă este Dobrogea unde precipitațiile sunt de 200 de litri/mp pe an iar noi avem nevoie de minim 600 litri/mp. Tot în Dobrogea am descoperit și terenuri sărate ceea ce este clar exclus când vorbim despre cultura de salcie energetică”.

    Cerere pentru biomasă din Germania și Austria

    În Europa este lipsă de biomasă astfel că Alexandru Benko are cereri din Germania și Austria. “Avem cerere și din afară. Utilizarea salciei energetice se face sub formă de tocătură (în cazane speciale pe tocătură sau în centrale energetice) sau ca materie primă pentru fabricarea de brichete sau peleţi. Utilizatorii salciei sunt persoane fizice, termocentrale sau producători de brichete şi peleţi. În zonele unde există asemenea utilizatori, cumpărarea salciei energetice este garantată”, spune cultivatorul.

    Alexandru Benko a avut o discuție cu ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Am avut o întâlnire acum două săptămâni. Ne-a primit, am discutat elegant și politicos. Am plecat și totul a rămas la nivel de discuție pentru că Legea plantațiilor energetice este blocată în Parlament”. Legea a fost votată în Senat încă în 2012, a trecut de comisiile de specialitate în Camera deputaților (cameră decizională), dar nu a fost votat în plen nici până azi. Această lege ar da un impuls mare pentru extinderea plantelor energetice.



     



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Fermier amendat cu 6.000 de lei pentru că vindea animale la negru AFIR a publicat un nou ghid: 200.000 de euro/beneficiar pentru investiții neproductive la nivel de fermă APCPR: Prețul porcilor, în viu, la poarta fermei – 4,95 lei/kg. Costul real de producție – peste 6,5 lei/kg Disperarea unui primar în lupta cu un crescător de vaci. ”Le ține fără apă, înfometate. Nicio amendă nu îl sperie” Șrotul de rapiță, la mare căutare. Sute de mii de tone cumpărate de chinezi

    Ultimele știri

    Ordin executiv al lui Trump în agricultură: Glifosatul, esențial pentru securitatea SUA Un mare grup de ferme este la un pas de insolvență în urma unui atac informatic Nu scăpăm de iarnă! Meteorologii au emis o nouă alertă de viscol, vreme rece și strat de zăpadă APIA a început autorizarea la plată pentru subvenția pe pârloagă. Primii 150.000 de fermieri, bani în conturi de marți Sebastian Cernic despre noua Lege a arendei: ”Sperăm să găsim o formulă în care să fie toată lumea de acord”