Efectele caniculei asupra polenizatorilor: Albine mai mici, care zbor mai rar și pe distanțe mai scurte
Denisa Neda – Agrointeligența
Valurile de căldură de scurtă durată din perioada de dezvoltare a albinei solitare de livadă (Osmia bicornis) pot degrada permanent condiția fizică a insectelor adulte. Cercetătorii au demonstrat că albinele afectate au rămas mai mici, au avut aripi mai reduse ca dimensiune, au zburat mai rar și au parcurs distanțe mai scurte.
Efectele pe termen lung ale fenomenelor termice extreme și de scurtă durată, care apar în perioada de dezvoltare a albinei solitare de livadă (Osmia bicornis) – una dintre cele mai importante specii de albine sălbatice care polenizează pomii fructiferi și numeroase specii de plante sălbatice –, au fost analizate în detaliu de cercetătorii de la Institutul de Sistematică și Evoluție a Animalelor al Academiei Poloneze de Științe (PAN) și de la Universitatea de Agricultură „Hugo Kołłątaj” din Cracovia. Rezultatele acestui studiu au fost publicate în revista științifică „Proceedings of the Royal Society B”.
Albine mai mici, aripi reduse și zbor slăbit
Oamenii de știință au verificat modul în care valurile de căldură moderate și cele extreme – corelate cu prognozele climatice pentru Europa –, apărute în faza de dezvoltare a albinelor, influențează structura corpului exemplarelor adulte și randamentul lor în zbor.
Rezultatele au arătat că până și episoadele scurte de temperaturi extreme pot lăsa o amprentă permanentă asupra stării de sănătate a polenizatorilor.
„Deși perioada de temperaturi extreme a durat doar de la câteva zile până la aproximativ două săptămâni, efectele acesteia s-au menținut pe parcursul întregii vieți a insectelor. Albinele adulte au fost mai mici, au avut aripi mai mici, au pornit în zbor mai rar, au zburat mai încet și au parcurs distanțe mai scurte. Cele mai severe efecte au fost observate în cazul valurilor de căldură extreme care au durat mai mult de zece zile”, a declarat pentru PAP dr. Agnieszka Gudowska de la ISEZ PAN, autorul principal al publicației.
Cercetătoarea a adăugat că această capacitate limitată de zbor poate îngreuna sarcina albinelor de a găsi flori și poate reduce eficiența polenizării.
„Doar începutul acestei veri a demonstrat că valurile de căldură devin un fenomen tot mai frecvent. Prin urmare, pe măsură ce fenomenele termice extreme se intensifică, aceste deficite morfologice și funcționale pe termen lung ale polenizatorilor le pot limita mobilitatea, eficiența în căutarea hranei și furnizarea de servicii ecosistemice. Pe termen lung, acest lucru poate avea consecințe majore atât pentru funcționarea ecosistemelor, cât și pentru agricultură”, a subliniat Agnieszka Gudowska.
În opinia sa, una dintre măsurile care pot atenua efectele valurilor de căldură asupra polenizatorilor sălbatici este protejarea și refacerea habitatelor diverse care asigură microclimate mai răcoroase și locuri de adăpost. „Printre acestea se numără zonele împădurite, tufărișurile, porțiunile de pajiști nelăsate cosite sau lemnul mort. În peisajul agricol și urban, este de asemenea esențial să avem grijă de continuitatea înfloririi plantelor, astfel încât insectele slăbite de căldură să aibă acces facil la hrană”, a mai precizat ea.
Cu toate acestea, Gudowska a evidențiat faptul că cea mai importantă soluție rămâne limitarea schimbărilor climatice, deoarece, odată cu creșterea frecvenței și intensității valurilor de căldură, impactul lor negativ asupra polenizatorilor se va amplifica.
