Cele mai drastice măsuri împotriva pestei porcine africane au întors legea anti-PPA în Parlament!
Oana Timar – Agrointeligența
Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea care modifică regulile privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane (PPA). Șeful statului susține că, deși actul normativ urmărește un obiectiv legitim, forma adoptată de Parlament conține prevederi neclare, sancțiuni disproporționate și măsuri insuficient fundamentate financiar.
În acest articol:
Legea a fost transmisă Președinției în data de 5 august 2026 și modifică Legea nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România.
„Legea supusă reexaminării urmărește un obiectiv legitim și de o importanță deosebită: consolidarea prevenirii și combaterii pestei porcine africane, protejarea exploatațiilor de creștere a porcinelor și limitarea consecințelor economice și sanitar-veterinare ale bolii”, se arată în documentul transmis Parlamentului ieri, luni – 25 august.
Președintele Dan avertizează însă că acest obiectiv trebuie urmărit printr-un cadru legislativ clar, coerent, aplicabil și compatibil cu normele europene.
„În forma transmisă la promulgare, legea conține obligații al căror rezultat nu poate fi stabilit obiectiv, soluții sancționatorii disproporționate, delegări insuficient delimitate către o autoritate administrativă, contradicții între autoritățile competente, precum și deficiențe de fundamentare financiară și tehnică legislativă”, argumentează șeful statului.
Confiscarea obligatorie a mașinii, considerată disproporționată
Una dintre principalele prevederi contestate se referă la transportul a șase sau mai multe porcine neidentificate sau fără documente sanitar-veterinare. Potrivit legii adoptate de Parlament, atât animalele, cât și mijlocul de transport ar urma să fie confiscate, iar deținătorul ar primi o amendă cuprinsă între 10.000 și 15.000 de lei.
Administrația Prezidențială atrage atenția că măsura confiscării ar fi aplicată automat, fără ca agentul constatator să poată ține cont de gravitatea concretă a faptei, de riscul epidemiologic sau de proprietarul vehiculului.
„Textul prevede confiscarea obligatorie a animalelor și a mijlocului de transport, aplicată de drept, fără nicio marjă de apreciere a agentului constatator și fără criterii de individualizare raportate la natura și gravitatea concretă a faptei, indiferent cine este proprietarul vehiculului”, se arată în cererea de reexaminare.
Astfel, ar putea fi confiscat inclusiv un vehicul închiriat, luat în leasing sau aparținând unui terț care nu a cunoscut scopul în care acesta a fost utilizat.
Președintele invocă și o decizie din 2019 a Curții Constituționale, referitoare la confiscarea obligatorie a mijloacelor de transport în cazul contravențiilor silvice. Curtea a stabilit atunci că lipsa unor criterii de individualizare poate conduce la o privare nejustificată de proprietate.
Cererea de reexaminare semnalează și diferența foarte mare dintre sancțiunile aplicabile în funcție de numărul animalelor. Pentru transporturile cu mai puțin de șase porcine, amenda ar urma să fie de numai 300-500 de lei, fără confiscare.
„Această reducere contrazice direct expunerea de motive, care justifică intervenția legislativă prin necesitatea unor «sancțiuni severe» și a «extinderii cazurilor de confiscare»”, susține președintele.
Parlamentului i se solicită să introducă criterii clare, raportate la gravitatea faptei și la riscul epidemiologic, precum și garanții pentru protejarea proprietarilor de bună-credință.
Cheltuieli noi, fără o evaluare a impactului bugetar
O altă critică vizează lipsa fișei financiare. Potrivit cererii de reexaminare, documentele procedurii legislative nu arată că inițiatorii au solicitat Guvernului o evaluare a impactului bugetar, deși legea introduce cheltuieli suplimentare.
Este vorba despre plata medicilor veterinari de liberă practică implicați în aplicarea măsurilor de combatere a bolilor și despre stimulentele acordate vânătorilor și gestionarilor fondurilor cinegetice.
Legea stabilește că medicii veterinari ar urma să fie plătiți din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului. Președintele arată însă că nu sunt precizate numărul medicilor, activitățile care vor fi remunerate, frecvența acestora sau modul de calcul al sumelor.
În plus, din același fond ar urma să fie finanțate activități desfășurate în zonele de monitorizare cu raza de 10 kilometri din jurul exploatațiilor comerciale. Aceste zone ar fi instituite automat și permanent, nu doar în situația apariției unui focar.
„Zona de monitorizare sanitar-veterinară de 10 km, instituită automat și permanent în jurul oricărei exploatații autorizate, indiferent de existența unui focar, nu prezintă însă niciuna dintre aceste caracteristici – este o structură generală și previzibilă”, se precizează în document.
Președintele semnalează și costurile testării mistreților. Legea prevede un stimulent de 150 de euro pentru fiecare mistreț împușcat la care virusul PPA nu este confirmat, ceea ce ar presupune testarea în laborator a fiecărui exemplar recoltat.
„Legea nu evaluează capacitatea laboratoarelor sanitar-veterinare județene de a absorbi acest volum, nici costul de laborator generat”, se arată în cererea de reexaminare.
Eliminarea tuturor mistreților dintr-o rază de 20 de kilometri, greu de verificat
Actul normativ permite Centrelor Locale de Combatere a Bolilor să dispună recoltarea întregului efectiv de mistreți dintr-o zonă cu raza de 20 de kilometri în jurul unui caz confirmat de pestă porcină africană. Operațiunea ar trebui finalizată în 30 de zile.
Președintele consideră că o asemenea obligație de rezultat nu poate fi verificată obiectiv, deoarece numărul real al animalelor sălbatice dintr-un perimetru deschis nu poate fi cunoscut cu exactitate.
„Într-o populație de faună sălbatică, efectivul real existent într-un perimetru deschis nu poate fi cunoscut cu exactitate și nici nu poate fi dovedit obiectiv că, după expirarea termenului, nu a mai rămas niciun exemplar”, se arată în document.
Legea nu precizează nici ce se întâmplă dacă apar succesiv mai multe cazuri, cum sunt gestionate zonele care se suprapun sau cine coordonează intervenția atunci când perimetrul cuprinde mai multe județe ori fonduri cinegetice.
În același timp, gestionarii fondurilor cinegetice ar urma să răspundă „contravențional sau penal” dacă nu aplică măsurile dispuse. Cererea de reexaminare arată însă că legea nu definește o infracțiune corespunzătoare, iar grila amenzilor este concepută pentru exploatațiile de porcine, nu pentru gestionarii fondurilor de vânătoare.
„Trimiterea de la alin. (3) rămâne, astfel, lipsită de un mecanism sancționator complet și funcțional, pe ambele laturi, aplicată, în plus, unei obligații de bază insuficient definite”, argumentează președintele.
Riscul unei duble testări pentru carnea de porc din Uniunea Europeană
Legea îi permite președintelui ANSVSA să impună testarea pentru PPA a porcinelor vii, a cărnii de porc și a produselor din carne provenite din comerțul intracomunitar sau din import, atunci când există un „risc sanitar-veterinar major”. În anumite situații, testarea ar putea fi cerută și pentru produsele provenite din România.
Președintele avertizează că formularea este ambiguă și nu stabilește clar dacă testarea dispusă de ANSVSA se adaugă cerințelor europene sau le înlocuiește.
Pentru mărfurile provenite din zone de restricție ale Uniunii Europene, testarea PPA este deja obligatorie și este atestată prin certificatul sanitar-veterinar. O nouă testare în România ar putea dubla procedura, fără un beneficiu sanitar demonstrat.
În plus, legea nu definește expres noțiunile de „risc sanitar-veterinar major” și „situații justificate” și nu stabilește durata măsurilor, produsele vizate, datele epidemiologice necesare sau procedura de reevaluare.
Președintele solicită ca măsurile de testare să fie reformulate astfel încât să respecte legislația europeană și să excludă dubla testare a mărfurilor deja certificate.
Zone de monitorizare de 10 kilometri în jurul fermelor comerciale
Cererea de reexaminare critică și instituirea automată a unei zone de monitorizare sanitar-veterinară cu raza de 10 kilometri în jurul fiecărei exploatații comerciale autorizate.
Măsura nu este condiționată de existența unui focar, de o analiză de risc sau de o evaluare epidemiologică individuală. Legea nu precizează nici autoritatea care decide instituirea zonei, durata acesteia, măsurile care pot fi aplicate sau procedura prin care acestea pot fi contestate.
„Parlamentul trebuie să stabilească în cuprinsul normei primare cel puțin scopul precis, criteriile de activare, categoriile de măsuri care pot fi dispuse, limitele lor materiale și temporale, obligația de fundamentare epidemiologică și mecanismul de contestare”, solicită președintele.
Șeful statului cere și delimitarea atribuțiilor dintre președintele ANSVSA și Centrul Național de Combatere a Bolilor, în condițiile în care legea le acordă competențe similare, dar în baza unor criterii diferite.
Excepția acordată fermelor cu porci din rase autohtone, pusă sub semnul întrebării
Legea exceptează exploatațiile comerciale cu porci din rase autohtone de la anumite restricții privind deplasarea animalelor în afara circumscripției sanitar-veterinare.
Președintele susține că apartenența animalelor la o rasă înscrisă în registrul genealogic nu are legătură cu riscul epidemiologic. Mai mult, aceste exploatații funcționează în sistem semideschis, ceea ce poate presupune o expunere mai mare la mediul exterior și la fauna sălbatică.
„Legea nu prevede nicio măsură compensatorie – de exemplu, o obligație de testare individuală menținută – care să concilieze obiectivul de conservare genetică, legitim în sine, cu obiectivul central al legii, prevenirea răspândirii pestei porcine africane”, se arată în document.
Parlamentului i se cere fie să elimine excepția generală, fie să o limiteze și să introducă o obligație de testare proporțională cu riscul specific sistemului semideschis.
Animalele confiscate ar putea fi valorificate fără testare
Printre problemele de tehnică legislativă semnalate se numără și procedura de valorificare a animalelor confiscate. Legea face trimitere la o ordonanță care prevede că animalele vii trebuie valorificate „de îndată”, inclusiv către populație.
Președintele atrage atenția că porcii sunt confiscați tocmai pentru că nu au documente și identificare corespunzătoare, iar starea lor de sănătate nu a fost verificată. Cu toate acestea, legea nu impune o testare sau o perioadă de carantină înainte de revânzare.
Cererea de reexaminare mai semnalează o trimitere la un regulament european abrogat încă din 2023, denumirea incompletă a ANSVSA în una dintre prevederi și necesitatea corectării formulei de adoptare, întrucât actul normativ conține și dispoziții de natură penală.
„Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România, în vederea remedierii aspectelor evidențiate”, concluzionează președintele Nicușor Dan.
