• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • O nouă generație de vinete își face loc în coșul fermierului

    Gabriela Gimbășanu -

    Cultura de vinete a încetat să mai fie una banală din momentul în care cererea de pe piață s-a diversificat odată cu apariția și răspândirea unor varietăți noi în România. Vinetele albe, cele foarte închise la culoare sau vinetele uriașe se numără deja printre legumele cerute, așa că producătorii de semințe abia fac față solicitărilor venite de la fermieri.

    În județul Neamț, la Bălțătești, Valentin Cucu este cunoscut ca un furnizor de semințe variante, aproape că nu este soi nou și interesant pe care micul fermier să nu îl poată furniza legumicultorilor, așa că și Agrointeligența a vorbit cu Vali Cucu pentru a afla mai multe despre noua generație de vinete.

    cultura de vinete albe

    Cultura de vinete albe

    Soiul de vinete albe nu diferă doar prin culoare de vinetele obișnuite, ci și prin gust. Calitățile gustative l-au determinat pe legumicultorul nemțean să le numească un veritabil înlocuitor al ciupercilor de pădure.

    “Am facut rost de semințele pentru vinetele albe în urmă cu ceva ani și de atunci cultiv și recomand acest soi tuturor persoanelor care doresc să planteze și să consume niște vinete gustoase și cu un aspect comercial foarte plăcut. Încă de când am pus primele răsaduri am observat că acest soi de vinete este mult mai productiv decât vânata obișnuită. Are o perioadă de vegetație scurtă, de 60-70 zile, cu plante mari, viguroase, care produc în medie, 6-10 fructe cu o greutate de 200-350 gr. Coaja și pulpa fructului este albă, iar când ajung la maturitatea de recoltare, vinetele albe au gustul ciupercilor de pădure”, a declarat pentru Agrointeligența Valentin Cucu, legumicultor și păstrător al semințelor tradiționale din comuna Bălțătești, județul Neamț.

    Spre deosebire de alte soiuri de vinete, vânăta albă, odată coaptă poate fi pregătită imediat și nu necesită o perioadă de repaus pentru a fi lasată la scurs, deoarece are un conținut mai scăzut de apă și sucul plantei nu este deloc amar. Vânata albă se pretează foarte bine la pregătirea pe grătar.

    seminte de vinete pana corbului

    Cultura de vinete Pana corbului

    Soiul Pana corbului este unul dintre cele mai vechi soiuri de vinete românești cultivate la noi în țară.

    “Pana corbului este un soi semi-timpuriu care se cultivă la noi în țară de mai bine de 30 ani. Planta este de talie medie și necesită susținere. Fructele sunt de culoare mov spre negru, de grosime medie și au un număr restrâns de semințe, producând între 5-7 vinete, la o greutate de 700-800 gr. Aceste vinete sunt lungi şi subţiri. Sunt foarte cărnoase şi dulci și sunt extrem de căutate mai ales în sezonul de toamnă, când toată lumea prepară zacusca pentru iarnă. Oamenii au renunțat să cultive acest soi, mergând pe varianta soiurilor hibride, care nu au nici un gust, dar sunt mari și atârnă la kilogram”, ne-a spus cultivatorul Valentin, despre caracteristicile celui mai vechi soi românesc de vinete.

    Legumicultorul din Bălțătești recomandă recoltarea timpurie a vinetelor Pana corbului, pentru că, dacă se întârzie cu recoltarea, semințele fructelor devin tari și sucul rezultat în urma coacerii vinetelor va fi foarte amar.

    seminte de vinete uriaseCultura de vinete uriașe

    Vinetele uriașe sunt un soi foarte productiv, recoltându-se de pe un singur fir, până la 6-9 kilograme.

    “Sunt de origine italiană și fac legume destul de grele, de 1-1,5 kilograme vânăta. Plantele sunt foarte înalte, de 1-1,5 m înălțime, necesitând susținere. Leguma este rotundă, de culoarea mov, obținându-se între 4-6 fructe pe plantă. Vinetele uriașe au pulpa de culoare albă și chiar dacă sunt tăiate și lăsate mai mult timp, nu oxidează, comparativ cu celelalte soiuri care imediat după ce sunt tăiate, miezul capătă o culoarea negricioasă. La încolțire semințele au nevoie de minim 25-28°C, altfel există riscul ca planta să putrezească. Planta este destul de rezistentă și nu necesită îngrijiri speciale”, ne-a vorbit legumicultorul Vali Cucu, despre caracteristicile speciale ale vinetelor uriașe.

    Compoziție chimică variată

    Între componentele principale ale vinetelor regăsim: apă, în procent de 93%, minerale (potasiu, magneziu, mangan, molibden, cupru, calciu), vitamine (A, B1, B3, B5, B6, B9, C, K), fibre, grăsimi, antioxidanți (nasunina – benefică pentru sănătatea creierului), aminoacizi, acid clorogenic (are efecte antimutagenice, antivirale, contribuie la scăderea colesterolului „rău”), nicotină.

    Pe lângă acestea, vinetele conțin și solanină, substanță puternic inflamatoare, consumul de vinete fiind astfel contraindicat persoanelor care suferă de boli reumatice, artrită, sau alte boli inflamatorii de orice natură.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Culturi de toamnă în solar: 7 legume care se pot cultiva din septembrie! Fermierul BECSEK LASZLO și-a încheiat ”povestea” cu sfecla. Se axează pe legume, dar CARTOFUL RĂMÂNE DE BAZĂ! Programul PRIMUL SOLAR: Fiecare familie va primi BANII NECESARI pentru construcția unui solar de legume

    Ultimele știri

    Adrian Chesnoiu: Programele benefice pentru sectorul agricol își vor găsi finanțarea! Afacere pornită cu 1.000 de lei de un mic fermier. Cultura pe care a pariat se recoltează în doar 7 zile de la plantare! Fostul ministru al agriculturii, Petre Daea, în vizită la ferma lui Daniel Botănoiu!