Rățișoara porumbului – inamicul tăcut al fermierilor din sud. Unde atacă și ce pierderi poate lăsa în urmă

Roxana Dobre - 21 octombrie 2015 05:05

Rățișoara este unul dintre principalii dăunători din cauza cărora România se bate la Bruxelles să obțină derogare pentru folosirea permanentă a neonicotinoidelor. I se spune rățișoara porumbului, dar gărgărița care măsoară 6-8 milimetri atacă cu aceeași poftă și culturile de floarea-soarelui, iar cei mai afectați sunt, an de an, mai ales fermierii din sudul țării.

Denumirea științifică pentru rățișoară este Tanymecus Dilaticollis, iar studiile recente au dovedit că preferă zonele călduroase, cum sunt cele din sudul și estul țării.

“Rățișoara porumbului apare în prima fază de semănat și atacurile ei variază de la cele mai ușoare până la cele mai agresive. Pierderile depind de concentrația de insecte pe metrul pătrat. Lupta este uneori inegală pentru că nu mereu stau la suprafață, ci uneori pot ataca planta chiar din pământ unde îi taie practic rădăcina. De prin luna mai “își pierde puterile” și atacurile devin din ce în ce mai puțin agresive”, ne-a explicat ing. Nicolae Sitaru, care lucrează anual în Ialomița la Ciochina, satul Orezu, 900 de hectare cu porumb. Fermierul este și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România și unul dintre fondatorii și liderii Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Pierderile pot fi totale, mai ales la floarea-soarelui

Rățișoara porumbului poate doar să ciupească planta, în speță frunzele, fără să o afecteze, sau să o oprească dintr-o dezvoltare armonioasă. În cele mai multe cazuri, însă distruge cultura în totalitate.

“Practic, acest dăunător mănâncă frunza când aceasta răsare. Poate la porumb este mai ușor de combătut pentru că acestuia îi dă altă frunză, dar la floarea-soarelui, dacă îi distruge tulpina când este mică, nu mai ai ce să îi faci. Dacă mănâncă doar din frunze, nu este o problemă majoră nici la floarea-soarelui, deci depinde foarte mult unde atacă. Cert este că acest dăunător este foarte periculos. Anul trecut am avut mari probleme și am întors (reînsămânțat – n.r) o suprafață destul de mare cu porumb. În schimb, anul acesta, atacul nu a fost atât de virulent încât să întoarcem cultura pentru că am avut în continuare derogare la folosirea neonicotinoidelor. Oricum, și acestă reînsămânțare presupune evident costuri suplimentare și pierderea “startului” pentru cultură”, ne-a mai declarat Nicolae Sitaru.

Monocultura porumbului favorizează atacul răţişoarei

Fermierul din Ialomița ne-a mai explicat că rățișoara apare de obicei în zonele cu porumb monocultură și preferă zonele călduroase astfel că în perioadele de secetă acest dăunător poate fi considerat inamicul numărul 2 al fermierilor.

“Adică dacă ai mai mult porumb pe aceeași suprafață, acolo este problema pentru că iernează în special în câmpurile care au fost cultivate cu porumb. Din păcate toamna nu poate fi combătută prin lucrări specifice pentru că stă în pământ foarte adânc, la 60 de cm unde nu ajunge utilajul, și practic doarme liniștită în perioada rece. Până primăvara, când apare porumbul și îl atacă”, ne-a mai explicat fermierul.

Tratarea semințelor este singura “armă” concretă împotriva rățișoarei

După cum explică ing. Nicolae Sitaru, rățișoara poate fi combătută în primul rând prin tratamentul semințelor, care este și cea mai eficientă cale de protecție. De fapt, aproape singura cale.

“Se mai pot aplica și insecticide în vegetație dar nu sunt foarte eficiente. Au devenit foarte rezistente. După cum știți, anul acesta când am primit la mine la fermă o delegație de la Bruxelles, și dânșii au rămas surprinși că erau 10 dăunători pe un singur fir de porumb. Și nu era un loc foarte afectat, adică pot spune că 10 pe un fir sunt puține. Cei care au venit în control conduceau niște mașini care nu au putut să intre pe câmp, așadar nu am văzut practic mijlocul porumbului, unde era jalea mai mare. Ceea ce le-am arătat era pe marginea șoselei naționale și au rămas și ei surprinși pentru că nu mai văzuseră. Mai mult, au spus că în restul Uniunii Europene nu există probleme cu acest dăunător”, își amintește fermierul.

Citiți și: Cum a decurs vizita inspectorilor europeni la ferma lui Nicolae Sitaru: Au stat trei ore și au avut o surpriză de proporții în mijlocul unui lan de porumb

Sitaru spune că atacul rățișoarei a “explodat” după ce tratamentele cu Furadan au fost interzise. “Foloseam această substanță pentru tratamentul semințelor, dar a fost interzis de UE. Pot spune că era o treabă mult mai bună decât neonicotinoidele, în sensul de eficiență”, ne-a mai spus fermierul.

Cu ce se elimină rățișoara

Potrivit unei avertizări fitosanitare trimisă în primăvară de specialiștii de la Oficiul Fitosanitar Cluj, produsele de protecția plantelor recomandate / omologate sunt:

• Calypso 480 SC – 0.090 l / ha sau
• Decis Mega 50 EW – 0,150 l / ha sau
• Imidan 50 WP – 1.5 kg / ha sau
• Mospilan 20 SG( Krima 20 SG ) – 0.100 kg/ ha sau alte produse omologate cu acțiune similară.

Ce ar însemna interzicerea definitivă a neonicotinoidelor

Pentru unii dintre fermieri interzicerea definitivă a neonicotinoidelor, fără posibilitatea obținerii derogărilor, ar duce la costuri mult mai mari pentru culturile de porumb sau floarea-soarelui tocmai din cauza acestui dăunător.

“O să fie nevoie de reînființarea culturii până când o scapi de atac. Bineînțeles că acest lucru presupune costuri mai mari și ieșirea din perioada optimă de semănat. Asta duce la reducerea producției și creșterea prețului de cost a culturii. Pierderile pot fi și de 100% pentru că după ce ai întors cultura vine o perioadă de secetă și nu mai ai apă în momentul optim. E clar că fermierul nu lasă un câmp de izbeliște, dacă porumbul i-a fost atacat. Dar intrând cu utilajele pe același teren, orice lucrare în plus înseamnă și piedere de apă. Și în primăvară, dacă ai o perioadă mai lungă de secetă atunci poate să fie și o pierdere totală a producției”, ne-a mai spus fermierul.

Citiți și: Fermierii și companiile de inputuri fac front comun pentru NEONICOTINOIDE. Laurențiu Baciu, LAPAR: ”Vă invit să ne luăm de braț și să mergem împreună la Bruxelles”

În același context, el a făcut referire și la “războiul” dintre fermieri și apicultori tocmai pe marginea folosirii neonicotinoidelor. “Noi avem apicultori în fiecare an la rapiță și floarea-soarelui. Aici este vorba și de anumite sincronizări între apicultori și fermieri în sensul că și albina trebuie să vină în cultura de rapiță. Eu, spre exemplu, nu primesc niciun fel de stupi până nu termin tratamentele la rapiță. Dacă nici fermierul nu anunță, nici apicultorul nu are răbdare, atunci este clar că pot fi probleme, indiferent de ce insecticid ai aplica”, a mai opinat Nicolae Sitaru.

Citiți și: De ce se mobilizează apicultorii împotriva neonicotinoidelor. Decembrie este lună decisivă!

Rățișoara, dăunător cu ștate vechi în țara noastră

Potrivit unui studiu publicat de Institutul de la Fundulea, în România, dăunătorul a fost pentru prima dată semnalat în anul 1904.

La mijlocul secolului trecut, s-a menţionat că rățișoara a produs pagube la cultura porumbului în 11 judeţe din sudul şi sud-estul ţării.

Cercetări recente asupra simţului olfactiv al masculilor şi femelelor de rățișoară au demonstrat atracţia compuşilor volatili, eliberaţi de plantele gazdă preferate (porumb şi floarea-soarelui) pentru aceşti dăunători.

Pierderile de recoltă pot ajunge la 34%, la o densitate cuprinsă între 25 şi 30 insecte/m2. În caz de condiţii climatice favorabile, s-au semnalat densităţi ridicate de T. dilaticollis, care au depăşit 60 insecte/m2 , iar în unele situaţii excepţionale s-au raportat densităţi de 160 insecte/m2.

În anii ’90, atacul a fost ridicat, în special în judeţele Tulcea şi Constanţa, unde s-au semnalat densităţi cuprinse între 40 şi 80 de insecte/m2 , dar şi în judeţele Călăraşi, Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Ilfov, Prahova, Dâmboviţa, Gorj, Mehedinţi, unde densităţile au variat între 15 şi 80 de insecte/m2. De asemenea, s-a menţionat că suprafaţa de porumb afectată de atacul răţişoarei a ajuns la 750.000 ha, iar în cazul în care nu s-au efectuat tratamentele la sămânţă, cultura a fost întoarsă.

Date şi mai recente din literatura de specialitate au scos în evidenţă un atac ridicat de T. dilaticollis în judeţele din sud, sud-est sau sud-vest, precum şi în unele judeţe din Moldova, în anii cu precipitaţii reduse, în ultima decadă a lunii aprilie şi prima decadă a lunii mai, în special pe parcelele unde porumbul s-a semănat în monocultură. S-a menţionat şi creşterea suprafeţei cu porumb afectate de atacul răţişoarei, la aproximativ 1.000.000 ha.

Foto: www.zf.ro; www.alcedoltd.ro