• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum se obține compostul pentru grădina de legume

    Roxana Dobre Roxana Dobre -

    Compostul este una dintre ”armele” producătorilor care doresc să obțină o producție bună, dar și legume cu gust. Chiar și cei care dețin mii de metri pătrați de solar rămân fideli acestei fertilizări naturale a solului care le permite o reducere a costurilor întrucât nimic vegetal nu se pierde, totul se transformă!

    Prepararea compostului diferă în fiecare gospodărie în parte, dar sunt câteva reguli de la care legumicultorii nu se abat niciodată, ne-a declarat Gheorghe Vlad (foto jos), cel mai cunoscut producător de legume din bazinul Vidra-Dărăști. Acesta ne-a explicat că produsul natural are numai beneficii pentru sol. Dacă substratul este nisipos, compostul acționează ca un burete și reține apa, în timp ce la solurile argiloase, compostul adaugă porozitate, protejând împotriva saturării de apă sau a întăririi pământului.

    Gigi Vlad legume

    Compostul este și cel care intermediază introducerea în sol a microbilor buni, bacterii sau ciuperci, asigurându-se habitatul perfect ca mai apoi, microorganismele să extragă/descompună substanțele nutritive și să le transfere către plante.

    Sunt astfel, numeroase motive pentru care legumicultori ca Gheorghe Vlad au rămas fideli compostului, în ciuda apariției pe piață a tot felul de fertilizanți.

    “Partea de materiale pe care le recuperăm, adică frunze, plante și alte resturi se depozitează într-un loc anume unde se face compostul. Astfel în fiecare grădină avem o astfel de “rampă de gunoi” în care punem bălegar, vrejii de la ardei și roșii și alte resturi. După o anumită perioadă îl folosim ca îngrășământ. De obicei, noi aplicăm toamna, dar poate fi pus la fel de ușor și primăvara.

    DSC_0209

    Resturile vegetale, bază pentru compostul de calitate

    Investiția este minimă sau chiar zero dacă agricultorul are și vite sau păsări de unde să ia materia primă, adică bălegarul respectiv gunoiul de pasăre”, ne-a explicat legumicultorul din Vidra.

    Cum se obține compostul în gospodărie

    Compostul nu este dificil de ”preparat” și este un proces ce se poate face în orice gospodărie. Direct pe pământ – ca să faciliteze acțiunea viermilor, într-un spațiu protejat de vânt, delimitat după posibilități cu răchită, scânduri sau crengi, se adună frunzele căzute, iarba tunsă, bucăți de brazdă înierbată, buruieni, gunoi de păsări, resturi din bucătărie formate din coji și resturi de la legume, cenușă de lemn, moloz etc. Amestecul de “resturi” se combină cu gunoi de grajd provenit de la bovine sau ovine și găinaț de pasăre, iar dacă este uscat, se udă. Tot pentru acest proces, în grămadă se fac câteva găuri cu o țepușă, găuri prin care să pătrundă apa de ploaie sau cea din stropiri. Se lopătează periodic compostul pentru omogenizare, se amestecă cu praf de var stins, se umezește când începe să se usuce. După cel puțin 6-12 luni, până chiar după 2—3 ani în funcție de viteza de descompunere, se ciuruiește grămada de compost, iar partea mai măruntă poate fi folosită la diverse „rețete” în special la legume și flori. Cealaltă parte, mai grosieră poate fi folosită ca îngrășământ la culturile de porumb, cartofi, grâu etc.

    ”Rotația” bălegarului la producția de compost

    Dacă materia primă nu există, fermierul trebuie să scoată din buzunar 800 de lei pentru bălegar suficient să fertilizeze 1.000 mp. “Cel mai acid este gunoiul de pasăre și, de obicei, se pune la 2-3 ani. Sau se face o rotație, dacă o putem numi așa, adică de exemplu anul acesta punem compost obținut din bălegar de vacă, la anul, cel obținut din gunoi de la ovine și peste doi ani, cel de la pasăre”, spune fermierul.

    Compostul este mult mai ieftin decât orice îngrășământ de pe piață, este natural și se poate folosi și în agricultura ecologică. ”Lipsa banilor ne-a îndreptat pe calea cea bună. În loc să cheltuim 2.000-3.000 de lei pentru o tonă de îngrășământ, mai bine luăm o mașină de 10 tone de bălegar, plătim 800, maxim 1.000 de lei, și facem compost de cea mai bună calitate”, precizează Vlad care sunt economiile ce se pot face la producția de legume fertilizată natural.

    Gheorghe Vlad atrage atenția că pentru acest tip de îngrășământ trebuie avute în vedere cantitățile aplicate astfel riscăm să sufocăm terenul.

    “De obicei, compostul se aplică cam 40 de tone pe hectar, în funcție de buget. Pentru cei care cumpără materia primă este mai greu pentru că este destul de costisitor dar sigur că se poate aplica și mai puțin. Ideal este să fie aplicat toamna ca să poată trece prin fenomenul de îngheț. Se împrăștie pur și simplu cu lopata”, ne-a mai spus legumicultorul.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Cele 14 obiective asumate de Corteva Agriscience pentru a crește sustenabilitatea agricolă până în 2030 Când și cum se face fertilizarea foliară de primăvară la culturile de grâu și orz FURIOUS, PATRICIA ȘI FAUSTO – trei hibrizi RWA de floarea-soarelui pentru toți fermierii!

    Ultimele știri

    Doi hoţi de animale au fost prinşi şi încătuşaţi în câmp, în timp ce fugeau cu trei vaci şi doi cai! Adrian Oros: Fermierii ne-au cerut să plătim despăgubirile de secetă până pe 30 iulie! Proiect MADR: Testele pentru genotiparea berbecilor – GRATUITE până la sfârșitul anului!

    Căutare în articole