Pregătirea vacilor pentru iarnă: Experiența dintr-o fermă mare vs. ce face un mic crescător de bovine
Roxana Dobre -
Se știe că vacile suferă mai mult de căldură decât de frig, însă câteva măsuri sunt obligatorii pentru pregătirea bovinelor pentru intrarea în iarnă. Fermierul trebuie să aibă în vedere menținerea unei umidități optime în adăpost, cât și mărirea normei de hrană pentru ca efectivul de bovine să treacă cu bine de perioada “de hibernare”.
Pentru a vedea cum trebuie pregătite vacile pentru sezonul rece, Agrointeligența a discutat cu doi fermieri experimentați, dar cu efective diferite: cu Nicușor Șerban, proprietarul marilor ferme de vaci Agroserv Măriuța din Ialomița, dar și cu Cristian Lungu, fermier din Dascălu, Ilfov, care crește 20 de capete de vaci al căror lapte îl vinde prin intermediul automatelor pe care le deține în Capitală.
Nu se mai astupă adăpostul ”pe toate părțile”
În ambele cazuri, atât fermierul mare, cât și cel mai mic, au investit în adăposturi moderne și dețin tehnologii noi de producție. Nicuşor Șerban are una dintre cele mai moderne ferme de vaci de lapte din ţară, o investiție construită pe ”model american”. Știe foarte bine ce nevoi au vacile pe timp de iarnă așa că obișnuiește să spună că hopul cel mare este vara și că au trecut demult vremurile în acopereai pe toate părțile adăpostul.
“Această tehnologie se folosea înainte de Revoluție când, la venirea, iernii se înfundau geamurile și se luau tot felul de măsuri care duceau până la urmă la îmbolnăvirea animalelor din cauza amoniacului blocat în adăpost. Pe noile construcții nu trebuie făcut absolut nimic decât, bineînțeles, partea de prelate laterale care nu vor sta deschise, ci ridicate în anumite proporții, în funcție de vremea de afară. Ideea este să nu fie curent sau umiditate în grajd. O temperatură de minus 10 sau minus 15 grade afară nu reprezintă niciun pericol pentru vaca de lapte”, ne-a explicat fermierul.
Pe pășune cât permite vremea
De cealaltă parte, Cristian Lungu lasă vacile la păscut cea mai mare parte a anului, cam până în jurul datei de 1 noiembrie dacă vemea o permite. “Și aici există un risc pentru că sunt fermieri care vor să reducă consumul de furaje și forțează practic acest termen. Vacile care sunt mulse trebuie ținute pe pășune până la 15-20 octombrie. Dar dacă vremea este ca cea din aceste zile, este posibil să mergem până în 15 noiembrie. Au fost ani în care le-am dus și până la 1 decembrie”, ne-a spus fermierul.
Vaca tolerează bine frigul, cad de acord ambii crescători de vaci. “Din punctul meu de vedere, cel puțin la ferma mea, nu este nimic de făcut că vine iarna. Frica mea nu este iarna, ci vara pentru că atunci avem pierderea cea mai mare de producție – în lunile iulie și august, când, cu toate ventilatoarele și echipamentele de răcorire a animalelor, avem pierderi de producție”, ne explică Șerban, care și-a echipat adăpostul vacilor cu 32 de ventilatoare gigantice tip elicopter, poziționate pe fiecare front de furajare unde are montate și instalații de răcorire a animalor. ”Diferența de temperatură de azi-vară era de 10-12 grade față de canicula de afară. Și, cu toate acestea, am avut scădere de producție. Astfel dacă normal avem o medie 32-33 de litri, în vară ne-am dus undeva la 29 de litri, deci cu circa 3 la sută mai puțin”, ne-a explicat fermierul.
Trecere treptată de la păscut la nutrețul din adăpost
În ferma lui Cristian Lungu, este un mic mai mult de muncă pentru a adapta vaca de la rutina de pe pășune la din stabulație. “Vaca are nevoie de mai multă energie iarna ca să își susțină confortul termic în perioada rece. Niciodată nu se poate face brusc modificarea hranei indiferent dacă se adaugă sau se scoate din alimentație un anumit furaj pentru că acest lucru poate avea efecte negative asupra producției de lapte și în final a costurilor. Cei care nu au o rețetă pe care să o respecte zilnic și scot animalele la pășunat trebuie să aibă mare grijă pentru că în momentul în care acesta nu mai dă rezultate, pierzându-se aportul de energie și proteine, trebuie să fie făcută furajarea gradual”, spune Lungu.
Un plus de 5% la cantitatea de hrană
Consumul de furaje al vacilor poate crește pe perioada de iarnă, dar foarte puțin. Astfel, în ferma lui Nicușor Șerban rețeta furajeră este identică pe toată perioada anului, iar pe timpul iernii cantitatea de hrană furnizată nu crește cu mai mult de 5 la sută.
“La noi în fermă, vacile consumă 365 de zile pe an același furaj în funcție de starea fiziologică în care se află, adică înainte de fătare, în perioada de înțărcare, grupă de producție înaltă sau medie”, ne-a mai spus crescătorul.
Vacile trebuie ferite de umiditate excesivă
Un alt secret este circulația aerului, care poate ajuta ca umiditatea să nu fie excesivă și curenții să nu devină dăunători pentru vacile de lapte. “Indiferent de adăpost, dacă este mai modern sau mai rudimentar, trebuie să se aibă în vedere sub nicio formă să nu plouă pe animale. Curenții de aer nu trebuie să depășească 1m/s. Este foarte important acest aspect și astfel sunt evitate și îmbolnăvirile care pot duce la pierderi enorme. Cel puțin cele două corelate pot fi dezastruoase”, ne spune Cristian Lungu în ferma căruia producția de lapte scade cu 10% pe timp de iarnă.
O mare problemă de care se lovesc toți fermierii este cea a utilităților. “La minus 20 de grade riști să îți înghețe apa care trebuie dată animalelor. Sau în cazul dejecțiilor, pot fi probleme pentru că îngheață pompele. Sunt alte griji, nu neapărat că se întâmplă ceva cu animalul”, explică Nicușor Șerban.
Vacile beau mai puțină apă
Tot despre hidratarea animalelor ne-a vorbit și Cristian Lungu, care subliniază că în perioada rece și consumul de apă se reduce. “De aici și grăsimea la lapte mai mare. Când consumul de apă este mare, adică vara, și laptele este “diluat”, ne-a mai spus fermierul. El ne-a mai explicat că laptele provenit de la vacile ținute în stabulație este ușor mai “poluat” decât cel provenit de la animalele care pasc în aer liber. “În mediul închis există cei trei factori poluanți: amoniacul, metanul și dioxidul de carbon. Acești factori sunt resimțiți imediat de animal și implicit transferați în lapte. Că vrem sau nu, se știe clar că laptele produs în stabulație este mai poluat. De aceea și trecerea de la pășunat la stabulație trebuie făcută gradual pentru că altfel pot interveni mari probleme”, ne-a mai spus fermierul.
Lapte de o calitate mai bună
Dacă se reușește crearea unui mediu sănătos pentru vaci – cum au cei mai mulți fermieri profesioniști, atunci veștile bune încep să curgă. Nu doar că laptele este mai gras, dar toți indicatorii sunt mai buni. “În ceea ce privește microbiologia, și aici lucrurile sunt mai simple, fiind mai frig incidența microbilor este mai mică”, ne-a mai explicat fermierul.
În perioada rece, prețul laptelui crește, cu mici excepții. “Calitatea este mai bună iar lapte în țara noastră este mai puțin în timpul iernii. Asta pentru că cele aproape un milion de vaci din gospodăriile populației produc puțin sau deloc, întrucât țăranul își face socotelile să aibă lapte vara, adică vaca să fete undeva în lunile martie-aprilie”, ne-a mai spus crescătorul.
Prețul laptelui urcă pe perioada iernii
Șerban se așteaptă ca prețul laptelui să înregistreze o creștere la sfârșitul anului urmată de o altă majorare în lunile ianuarie-februarie. “Cea de-a doua creștere va veni pe fondul unei cereri mai mari de lapte și a unei scăderi a ofertei. Cel mai probabil, creșterea va fi de 5-10 la sută. Noi vindem laptele în afară în momentul de față și avem o oportunitate foarte bună. Prețul este mai bun, nu mult mai bun, față de cel de pe piața din România”, ne-a mai spus fermierul.
