• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Mazărea furajeră, cultura viitorului: Are un preț bun și este foarte cerută la export

    Roxana Dobre -

    Mazărea furajeră se numără printre culturile verzi susținute prin noua Politică Agricolă Comună pentru că îmbunătățesc calitățile solului, reducându-se astfel folosirea fertilizanților sau a îngrășămintelor chimice. Fermierii care aleg să cultive acest tip de mazăre primesc, pe lângă schemele clasice de subvenționare, un sprijin suplimentar de 126 euro/ha pe an, bani plătiți pe Axa II – Măsura 10, Agro-mediu și climă (fosta Măsură 214), mai exact prin Pachetul 4 al acesteia.

    Gheorghe Lămureanu lucrează circa 1.400 de hectare de teren agricol pe malul mării, la Agigea. Este un model în agricultură, mai ales că a investit o avere în prima stație privată de pompare a apei din Canalul Dunăre-Marea Neagră. Cultivă pe terenurile sale cam tot ce se poate însămânța de la grâu și orz la muștar, coriandru și mazăre furajeră. Despre cea din urmă spune că este de departe cea mai profitabilă, iar anul trecut, mazărea a ocupat 50 de hectare în ferma sa din județul Constanța.

    Gheorghe Lamureanu

    Mazărea furajeră (Pisum arvense L.) se cultivă aproape exclusiv pentru furaj și este apreciată datorită productivității ridicate și a cerintelor modeste față de sol.

    Este excelentă ca plantă premergătoare pentru cultura de grâu

    Pe lângă faptul că este foarte profitabilă și beneficiază de un sprijin suplimentar la subvenție, mazărea este un premergător excelent pentru cultura de grâu. Practic, îl scutește pe cultivator de cheltuieli semnificative la păioase.

    “De obicei noi punem minim 50 de hectare pentru că în urma acestei culturi o înființăm pe cea de sămânță de grâu. Este cultura ideală ca plantă premergătoare pentru că fixează cel mai bine azotul în sol. Economia pe care o face un cultivator pentru anul următor, cel puțin pentru azot, este de 50 la sută. Unde pui mazăre, scutești clar la jumătate îngrășămintele”, ne-a declarat Gheorghe Lămureanu.

    Cultura se poate înființa și în “mustul” zăpezii

    Mazărea este o cultură care poate fi însămânțată și pe 1 februarie dacă sunt bune condiții climatice.

    “Se seamănă foarte, foarte devreme în mustul zăpezii odată cu lucerna, cu ovăzul sau coriandrul. Este foarte rezistentă și ieftină iar cultura se realizează foarte ușor. Se face doar o erbicidare și fertilizare, ambele foarte ușoare pentru că ea singură își fixează azotul iar doar dacă vrei să o ajuți poți să aplici în plus substanțe nutritive”, ne-a explicat fermierul.

    El spune că mazărea este foarte căutată iar de când culturile verzi au fost introduse la subvenții este foarte solicitată și pentru sămânță.

    “Are și un preț foarte bun dar și o subvenție pe măsură. Sămânța noi o producem singuri, dar în zonă sunt mai mulți producători recunoscuți deci cultivatorul nu duce lipsă de oferte. Kilogramul costă în jur 2,5 – 3 lei, în funcție de potențial și soi, iar la un hectar nu se pun mai mult de 170-180 de kilograme. Cei care își permit pun și 200”, ne-a mai explicat fermierul.

    Se produc ușor 4-5 tone la hectar

    Soiurile noi de mazăre furajeră sunt foarte productive și, după cum spune Gheorghe Lămureanu, se pot ușor 4-5 tone în funcție și de tehnologie. “Deci se poate scoate, cel puțin la noi în zonă, ca și grâul dar vorbim de un supliment de preț de peste 30 % peste grâu la cultura convențională iar la cea de sămânță deja vorbim de mai mult. Este cea mai bună premergătoare odată cu soia, măzărichea și alte leguminoase”, mai spune fermierul.

    Este foarte cerută la export

    Prețul cu care s-a vânzut anul acesta mazărea furajeră a fost de 230 de euro pe tonă, iar toată cantitatea produsă la Agigea a mers la export. “Exportul înghite foarte multă mazăre. Practic nu producem cât se cere, este foarte căutată mai ales în perioada recoltatului”, ne-a mai precizat fermierul.

    Gheorghe Lămureanu recoltează mazărea furajeră cu același echipament folosit și la păioase, într-o singură trecere.

    “Noile soiuri de pe piață sunt erecte iar în loc de frunze fac foarte mulți cârcei și stau ca o saltea. Oricât ar avea de suferit ele se ridică din nou. Perioada optimă de recoltare a unui lan de mazăre este foarte scurtă, de numai 4-5 zile. Ca urmare trebuie recoltate cu prioritate faţă de alte culturi Nu se recomandă amplasarea culturilor de mazăre după alte leguminoase pentru a evita riscurile excesului de azot”, mai spune fermierul.

    Nelipsită din fermele de animale

    În furajarea animalelor se folosesc boabele mature care intră în diferite proporții în compoziția unor rețete de nutrețuri combinate pentru diverse categorii de animale crescute în sistem industrial (pui pentru carne, găini pentru ouat, tineret porcin sau la îngrășat, bovine la îngrășat) și se pot folosi ca atare în hrana oilor și caprelor.

    Mazărea intră în compoziția borceagurilor alături de secară sau ovăz și se consumă în stare verde, fân sau siloz.


    Te-ar mai putea interesa

    Lege nouă în vigoare la ANAF pentru impozitarea micilor fermieri! Subvenții APIA 2024 – tranșa a doua. Plățile finale achitate pe hectar și cap de animal Tractoarele Zetor pe care fermierii le pot cumpăra prin programul Rabla pentru Tractoare

    Ultimele știri

    Mesaj din industria cărnii – ce se întâmplă cu prețul cărnii de porc de Sărbători Micii și salamurile din România – interzise în SUA și UK. Motivul pentru care s-au blocat exporturile Fermierul de pe Valea Trotușului care crește 8 vaci și produce o brânză specială, premiată la nivel mondial