Cea mai severă secetă din ultima sută de ani readuce în Coreea de Nord spectrul foametei
agrointeligenta.ro -
Peninsula Coreeană, incluzând deopotrivă teritorii din nord şi sud, se confruntă în această vară cu o secetă extrem de puternică, după toate aparenţele cea mai severă din ultima sută de ani.
În Coreea de Nord, informează Voice of America, autorităţile comuniste au mobilizat în “lupta cu seceta” soldaţii, funcţionarii dar şi studenţii şi elevii de liceu şi chiar de şcoală generală pentru a uda cu găleţi şi sticle culturile afectate.
Potrivit FAO, care citează informări ale unor oficiali nord-coreeni, aproape 90% din suprafaţa arabilă, din cinci provincii cheie pentru producţia agricolă a ţării, este afectată de mai multe săptămâni de lipsa precipitaţiilor şi de căldură excesivă. Lucrurile nu au depăşit în mersul lor încă punctul ireversibilului. “Dacă, într-o săptămână sau două, ploile ar reveni, culturile de porumb ar putea fi replantate” consideră purtătorul de cuvânt al forului specializat al ONU, Kisan Gunjal. Ar mai trebui însă ca şi nord-coreenii să dispună de cantitatea de seminţe necesară pentru acest lucru, fapt pus sub semnul întrebării.
Nord-coreenii au încă proaspătă în minte experienţa tragică a anilor 1990, când din pricina foametei un milion dintre conaţionalii lor au pierit. Tinerii, maturii şi chiar bătrânii, confruntaţi pentru a doua oară în viaţă cu spectrul pierderii celor dragi din pricina lipsei de alimente ar putea de această dată să aibă curajul de a contesta cu o voce mai puternică regimul politic comunist, unul dintre cele mai opresive din lume. Nu ar fi decât o repetare a modelului „nord-african” cunoscut fiind faptul că scumpirea alimentelor şi lipsa acestora de pe piaţă au reprezentat un catalizator extrem de puternic în revoltele care au dus la răsturnarea unor regimuri dictatoriale care au recurs şi ele la intimidare şi în ultima instanţă la represiune sângeroasă. Nord-coreenii i-ar putea învinovăţi pe liderii comunişti nu doar de proasta gestionare a agriculturii, dar şi de pierderea prin politica iresponsabilă dusă pe plan extern a mai multor programe de ajutor alimentar, precum cel de 240 000 tone de porumb oferite de SUA ca stimulent pentru renunţarea la programul balistic şi nuclear îndreptat împotriva aliaţilor săi regionali.
