Agro-interviul de luni. Daniel Dobre, student USAMV București, despre Legea terenurilor pentru tineri: ”Ar fi bine să vorbim despre un minim de 5 hectare”
agrointeligenta.ro -
Legea terenurilor pentru tineri – deocamdată aflată doar la nivelul de inițiativă legislativă, este privită cu optimism de către tinerii ce se află acum pe băncile facultăților cu profil agricol din România. La doar 21 de ani, Daniel Dobre, unul dintre studenții Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) București spune că o astfel de măsură ar ajuta cu adevărat tinerii care vor să înființeze o fermă, cu condiția ca legea să aibă câteva prevederi clare și nediscriminatorii, eventual urmând modelul de selecție valabil pentru proiectele de fonduri europene.
Care crezi că sunt șansele care România să aibă o lege prin care tinerii să primească teren agricol în concesiune sau în arendă prin Agenția Domeniilor Statului?
La cum văd eu lucrurile, ca student, știu că după ce termini o facultate cu profil agricol, ai șanse foarte mici să aplici ce ai învățat și în nici un caz nu ești motivat de salariile din sector, care, așa cum se vede și în statistici, cu câteva excepții – la cei cu multă experiență, sunt cele mai mici. De aceea cred că singura soluție pentru a-i atrage pe tineri în agricultură ar fi să li se acorde un sprijin de acest fel, adică puțin pământ, să îl muncească, să pună în aplicare tot ce au învățat și să performeze.
Crezi că este viabilă această măsură?
Eu sunt convins că se poate implementa dacă există voință. Este o măsură bună pentru care ar trebui să se găsească resurse.
Are șanse acum un tânăr să înceapă de la zero o fermă?
Nu cred. La teren nu ai acces, pământul e scump să îl cumperi – 5.000-6.000 de euro la câmpie, în Bărăgan, iar să-l arendezi, nu ți-l dă nimeni așa, că ai tu diplomă sau că vrei să faci treabă. La bănci nici nu mai vorbesc, că nu ai nici o șansă să obții finanțare. Nu îi interesează planul tău de afaceri sau diploma.
Ce suprafață crezi că i-ar trebui unui tânăr să facă agricultură la un nivel ridicat?
Aș spune că s-au gândit bine la un plafon de 50 de hectare pentru fiecare beneficiar. Aș merge pe o medie de 30-35 de hectare, dacă s-ar putea, cred că aceasta e o suprafață rezonabilă, de la care să începi apoi să crești, să construiești cu adevărat o afacere.
Dar dacă s-ar da un hectar sau două, ar ajuta la ceva?
Cred că ar ajuta. Atunci cred că tinerii s-ar orienta spre culturi de nișă. Dar cred totuși că ar fi bine să vorbim despre un minim de 5 hectare.
Tu ce ai cultiva pe cinci hectare?
Acum că m-ați luat așa repede, recunosc că m-aș orienta către cultura mare – grâu, porumb. Am eu o slăbiciune pentru aceste culturi care necesită tehnologii complexe pe care le-am studiat mult, însă pe de altă parte sunt conștient că o suprafață așa de mică nu poate atinge un maxim de producție și de valorificare dacă nu e într-o formă de asociere. Aici cred că ar fi următoarea provocare: un program care să îi sprijine pe tinerii care au primit suprafețe mici să colaboreze, să se creeze cooperative ale tinerilor, să aibă mai ușor acces la finanțare, la mecanizare.
De ce spui provocare?
Nu am foarte multă experiență, dar văd că principala piedică în asociere este de multe ori și interesul unor anumiți oameni care speculează situații pentru a-și trage doar lor foloase. Este o mentalitate pe care sper să nu o întâlnesc în rândul tinerilor fermieri atunci când voi profesa în domeniu pentru că eu cel puțin din ce am colegi la facultate, cred că am depășit aceste mentalități.
Ajungem la capcanele măsurii. Care crezi că ar trebui să fie condițiile în care să fie dat pământul către tineri?
Eu aș începe de fapt cu condițiile. Mulți se vor gândi să profite, dar cred că principalul criteriu ar fi ca beneficiarul să aibă studii finalizate cu profil agricol, și să aibă cel mult 30 de ani. Nu 40, ci 30 de ani să fie limita. Apoi nu aș favoriza tinerii care au domiciliul în mediul rural pentru că scopul măsurii ar fi să îi atragem și pe cei din familii de la oraș care vor să facă agricultură. Doar așa putem consolida și întineri pătura de profesioniști efectivi din sectorul agricol.
Dar selecția celor care ar primi teren cum crezi că s-ar putea face?
Dacă se dorește o astfel de măsură, modul de selectare al beneficiarilor nu ar fi o problemă. Avem deja modelul selecției proiectelor pentru finanțare europeană. Așa s-ar putea face și pentru această măsură de sprijin: cu un ghid, pe punctaj acumulat, totul transparent.
Și pământul de unde ar putea să fie luat, că tocmai aceasta ar fi problema pentru care propunerea ar putea fi respinsă?
Problema nu este că nu avem teren agricol, ci faptul că el acum nu este bine administrat de către stat. Uite, de ce nu s-ar anula contractele de arendă pentru acei fermieri – mulți dintre ei nici nu sunt români, care, deși au de achitat arende derizorii, înregistrează datorii către ADS. Din ce cunosc, acele contracte se pot desface unilateral în astfel de situații, când o parte nu își respectă actul semnat.
Așa, ca o concluzie, ce șanse de adoptare crezi că are inițiativa legislativă aflată acum în parlament pentru a se concesiona sau arenda tinerilor teren agricol prin Agenția Domeniilor Statului?
Este dificil de spus. Cred că dacă s-ar mobiliza tinerii, de la facultate, din agricultură, dacă s-ar face o presiune publică, sunt convins că în final s-ar da votul corect. Altfel, rămânem doar cu o propunere bună, îngropată pe undeva prin parlament sau respinsă din tot felul de interese politice.
