Fonduri europene

Proiect de 300.000 pentru o livadă bio de nuci și aluni, aruncat pe geam din cauza regulilor din Ghidul Solicitantului

Tot mai mulți fermieri care au vrut să acceseze fonduri europene se plâng de condițiile absurde din Ghidul Solicitantului, cel care le dictează practic cum să facă un proiect pentru a accesa fonduri europene. Efectiv după luni bune în care posibilul beneficiar depune eforturi, financiare dar și fizice, pentru a întocmi un proiect se trezește la final că acesta ori este respins din motive uneori absurde, ori banii alocați pentru cheltuielile eligibile nu sunt corelați cu realitatea.

Pentru Eugen Borugă din Drobeta Turnu Severin, județul Mehedinți, „aventura„ AFIR a început anul trecut când a decis să își îndeplinească visul de o viață și anume înființarea unei livezi ecologice de aluni și nuci. De meserie arhitect, Eugen Borugă a studiat minuțios piața și tot ce ține de pomicultură efectiv. A trecut la întocmirea proiectului pentru accesarea de bani europeni, pentru care a sacrificat luni bune de nopți nedormite, drumuri la AFIR dar și resurse financiare proprii foarte importante. „Pentru acest proiect de 333.000 de euro am făcut foarte multe eforturi pornind de la deschiderea unei firme speciale pentru proiect, adică a trebuit să transfer pământul de pe persoană fizică pe Inteprindere Individuală. Toate costurile pentru pregătirea dosarului au sărit de 15.000 de lei, bani pe care i-am scos din buzunar, „ne-a declarat mehedințeanul.

Sumele prevăzute de AFIR, necorelațe cu realitatea

După ce a depus dosarul, Eugen Borugă a fost contactat de către un inspector AFIR care l-a informat că nu toate cheltuielile trecute în proiect sunt eligibile dar nici toate sumele prevăzute pentru înființarea livezii nu erau corelate cu piața.

Concret, conform Ghidului solicitantului din anul 2015, pentru sM4.1a -Valori costuri standard și contribuție în natură 4.1.a aferentă Anexei 6, Cultura pomilor fructiferi, se regăsesc specificări privind fertilizarea și dezinfectarea solului (lucrare completă), material săditor pentru plantat și plantat pomi (lucrare completă). Cea din urmă i-a creat probleme viitorului pomicultor, pentru că, spune el, AFIR alocă din finanțări europene doar 1,05 euro pentru lucrările complete de plantare ceea ce este de circa 5-6 ori mai puțin decât valoarea reală.

„Prețul este foarte mic și cu siguranță nu este întocmit pe un fond realist care să aibă legătură cu piața. Numai pentru executarea gropilor de plantare efortul financiar, estimat pe baza normelor de muncă, este de circa 3-4 ori mai mare decât costurile pentru operațiunea “plantat pomi (lucrare completă)”, ne-a mai explicat Eugen Borugă.

În urma evaluării costurilor pentru operațiunile de plantare a unei livezi de pomi fructiferi cu o suprafață de aproximativ 6,65 ha, un număr de 790 nuci și 3485 aluni rezultă un cost de plantare fără TVA de cca. 27.500 euro (4.120 euro/ha) ce acoperă lucrările mecanice și manopera (fără costul puieților).

Conform tabelului IV.1 din Anexa 1 la Cererea de finanțare, calculul automat pentru determinarea cheltuielilor eligibile prezintă o valoare fără TVA de cca. 4.840 euro (725 euro/ha), care reprezintă doar 17,6% din costul real de plantare. ”În urma analizării costurilor de pe piață, valoarea prevăzuta de costurile standard pentru puieți este aproape de cea relevată de noi. Deci doar la plantarea puieților avem o mare problemă. De asemenea, costurile estimate de noi pentru pregătirea terenului (fertilizare, dezinfectare sol) sunt apropiate de valorile prevăzute ca și cost standard”, ne-a mai explicat mehedințeanul.

A fost nevoit să își retragă proiectul

Eugen Borugă spune că a fost nevoit să își retragă momentan proiectul pentru că nu dispune de diferența de bani care ar fi cheltuiți cu plantarea pomilor, sumă ce ar trebui acoperită din veniturile proprii. ”Practic acum aștept să văd cum v-a fi modificat sau simplificat Ghidul pentru a putea efectiv pus în practică în mod corect dar mai ales realist. Chiar dacă ei vorbesc de o simplificare a Ghidului nu cred că aici este problema pentru că, în cazul meu, mai simplu decât lucrare completă nu te poți exprima dar valorile care sunt trecute pentru aceste cheltuieli trebuie să fie corelate cu realitatea”, mai spune viitorul pomicultor.

El spune că cei care au accesat totuși măsura fie și-au asumat restul de bani care trebuiau achitați din buzunar, fie nu au știut exact la ce se înhamă și au fost mulțimiți că primesc totuși un ajutor financiar chiar dacă el nu acoperea în totalitate costurile.

”Actualele condiții sunt nefavorabile atragerii fondurilor europene”

O altă problemă pe care Eugen Borugă o consideră de luat în seamă de AFIR este investiția în instalații de protecție a perimetrului. Mai exact, amplasarea unor camere de vederi care să păzească practic livada. ”Nu este un moft pentru că atunci când faci o investiție de peste 300.000 de euro în mijlocul pustietății trebuie să îți iei anumite măsuri de protecție, pe lângă cele de bază cum ar fi un gard. Instalațiile care asigură protecția obiectivelor (camere cu circuit închis, sisteme de alarmare, senzori) sunt dotări comune care pot oferi un mare avantaj în menținerea unui grad necesar de siguranță al investiției. În măsura în care ele protejează un perimetru care este o exploatație agricolă, ele pot fi încadrate în categoria investițiilor în instalații ale fermei, putând fi transcrise atât în lista cu standarde de cost (sisteme de protecție a culturilor și bunurilor) cât și în categoria cheltuililor eligibile din Ghidul solicitantului”, mai este de părere bărbatul.

El adaugă că actualele condiții sunt nefavorabile atragerii fondurilor europene, ele fiind deosebit de neadaptate solicitărilor, chiar și intreprinzătorilor cu venituri peste medie.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!