• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Agrointeligența WEB TV | PNDR 2014-2020: Cum alegem consultantul pentru accesarea fondurilor europene

    agrointeligenta.ro -

    Alegerea unui consultant bun sau a unei firme serioase, specializată în accesarea fondurilor europene, se dovedește de multe ori o sarcină dificilă pentru cei mai mulți fermieri. Pentru a afla unde găsim profesioniști care să ne ajute să depunem proiecte bune pe PNDR 2014-2020, dar și care sunt pașii ce trebuie urmați în semnarea contractului cu consultantul, am invitat-o în studioul Agrointeligența Web TV pe Gabriela Soare, Director Fonduri Europene în cadrul Baker Tilly România.

    Iată pe scurt care sunt sfaturile specialistului în accesarea fondurilor europene pentru fermieri

    Unde găsim consultanți sau firme specializate în accesarea fondurilor europene

    În primul rând trebuie mers pe surse ușor de verificat cum ar fi site-ul AFIR, unde există o listă a companiilor de consultanță cu portofoliu activ, și care poate fi verificată facil, intrând pe prima pagină de internet a agenției unde există un link pentru partea de comunicare, unde sunt și toate aceste firme de consultanță. Se poate merge și pe verificarea site-ului companiei respective unde, de foarte multe ori, există un portofoliu afișat și experiența pe domenii de activitate”

    Despre consultanții care vin direct la fermă

    Există această practică. Consultanții merg mai nou pe teren dat fiind faptul că acest program operațional are foarte multe modificări și trebuie identificați beneficiarii eligibili. Este o procedură mai complicată decât până acum, fiind multe noutăți și din punctul meu de vedere, beneficiarii nu ar trebui să se sperie de acești consultanți doritori să găsească beneficiari fezabili”

    Cum verificăm seriozitatea consultantului

    După ce se identifică firma, se pot verifica datele companiei respective la Registrul Comerțului, la Ministerul Finanțelor unde se afișează bilanțurile pe anii anteriori. Pot culege informații din piață de la alți fermieri, chiar și de la AFIR unde putem suna pentru a obține o referință. AFIR nu e însărcinat să ofere astfel de informații, dar sunt acolo persoane care pot da niște recomandări. Nu vor veni însă cu detalii concrete și recomandări de firme pentru că nici nu au voie”

    Cum ne pregătim pentru prima întâlnire cu consultantul

    Un beneficiar trebuie să știe ce vrea să dezvolte, ce plan de investiții are pentru anul în curs sau anul viitor. De asemenea, trebuie să se înarmeze cu răbdare, întrucât un dosar de finanțare durează până când este întocmit și apoi până este aprobat. După ce se alege consultantul, se face o primă întâlnire în care acesta este îndreptățit să ceară informații despre companie, pentru a verifica, la rândul lui, proiectul și eligibilitatea solicitantului.
    Se pot cere certificate constatatoare ale companiei pentru a se vedea structura acționariatului și pentr a vedea dacă acea companie este eligibilă, (…) să știe situația spațiului în care se va realiza investiția, date financiare (…) și alte informații de ordin general, așa cum sunt activitățile companiei, dacă sunt autorizate sau nu”

    Ce documente trebuie și nu trebuie să ducem la prima întâlnire cu consultantul

    La prima întâlnire nu se merge foarte mult în detaliu, se scanează condițiile de eligibilitate, nu și cele de punctaj, spre exemplu. Noi, spre exemplu, nu cerem contracte de arendă. (…) Cele de la APIA (actele – n.r.) se cer pentru că mai nou trebuie studiate și acele condiții artificiale. De asemenea, datele legate de proprietate, dacă este ipotecată, închiriată, sunt importante de știut, dar nu trebuie văzute și documentele aferente neapărat”

    Prima întâlnire cu consultantul este contra cost?

    Prima întâlnire, de obicei, nu este una în care să se acorde consultanță neapărat, ci una de cunoaștere, pentru a afla informații generale despre aplicant, pentru ca acel consultant să afle dacă proiectul este fezabil. Nu mi se pare OK să se factureze prima întâlnire. Pe de altă parte, sunt companii în piață, companii mari, care efectuează o diagnoză foarte detaliată a proiectului și a beneficiarului, o dau aplicantului și aceasta se tarifează. Dar ea cuprinde absolut toate detaliile liniei de finanțare: beneficiarul știe din momentul acela dacă se poate duce mai departe cu un proiect sau nu. Dacă există și asemenea practici trebuie întrebat înainte”

    Semnăm vreun contract la prima întâlnire cu consultantul?

    Există această practică în piață dar, pe de altă parte, orice beneficiar trebuie să vadă ce semnează pentru că se poate trezi că semnează o colaborare pe termen lung cu consultantul respectiv sau că se angajează să asambleze proiectul doar cu el, să facă implementare doar cu el. Deci tot ceea ce privește partea juridică și tot ce semnează un beneficiar necesită un anumit nivel de atenție. Pe de altă parte, ideea de a semna de la prima întâlnire ceva mi se pare prematură pentru că este foarte greu pentru un consultant să evalueze fezabilitatea unui proiect în această fază

    Discutăm costurile serviciilor de consultanță de la prima întâlnire?

    Aici se aplică aceleași reguli ca la orice altă întâlnire de afaceri. Dacă acel consultant avansează anumite fee-uri (tarife – n.r.) pe care le are în general sau prezintă o ofertă generală, este OK – cel puțin știi care sunt tarifele pe care le are compania lui. Pe de altă parte, și aici trebuie un anumit nivel de informare privind care este nivelul tarifelor în piață. (…) Există și prevederi ale PNDR în sensul acoperirii cheltuielilor de consultanță și anume între 2 și 10% de cofinanțare a cheltuielilor generale de administrare a proiectului în care intră și cheltuielile de consultanță și pe de altă parte există și o practică a pieței – la proiectele complexe, aceste tarife pot crește. (…) Ce depășește este o cheltuială neeligibilă

    Despre consultanții care acceptă să fie plătiți doar când proiectul este declarat eligibil

    Este dificil să lucrezi pe succes-fee pe un proiect complex, care necesită o anumită muncă de documentare, o anumită analiză – scrierea propriu-zisă a proiectului poate să dureze mai mult decât la alte proiecte, vorbim de peste 200 de pagini câteodată. Probabil la proiectele mici la care se achiziționează utilaje sau pot adapta mai ușor un proiect, este OK. Deși și aici sunt niște nuanțe pentru că AFIR a prezentat niște norme în care utilajele nu pot fi alese în funcție de cum dorește un beneficiar, ci ele trebuie să se raporteze la dimensiunea exploatației agricole, deci iată că nici măcar nu putem adapta un proiect de la un beneficiar la altul. (…) Un proiect aprobat nu înseamnă neapărat un proiect de succes. El poate fi aprobat și apoi să fie probleme la implementare dacă nu a fost scris cum trebuie”

    Cât de ”solid” este contractul cu consultantul

    De obicei, implementarea intră în același pachet oferit de consultant cu scrierea de proiect, ceea ce e și varianta corectă pentru că cine a scris proiectul știe și să îl implementeze. Pe de altă parte, beneficiarul trebuie să fie atent la celelate preverile contractuale: cum se fac decontările la implementare, care sunt tranșele de plată, cât se plătește pentru scriere și cât pentru implementare. Există un format-tip pe site-ul AFIR, un contract standard ce poate fi adaptat și poate fi o bază de referință pentr contractul semnat cu consultantul”

    Care sunt consecințele schimbării consultantului pe parcursul implementării proiectului pe fonduri europene?

    Există o practică în piață de a schimba consultantul la implementare pentru că simplul motiv că fee-urile trecute sunt prea mari și atunci de ce să implementăm cu el, putem să ne alegem pe cineva mai ieftin, își spun unii, ceea ce nu mi se pare foarte corect. Pe de altă parte, atunci când este evident că s-au făcut erori, când există o comunicare proastă cu consultantul, se impune o astfel de soluție. Beneficiarul trebuie să fie atent că orice problemă juridică apare într-un astfel de contract, îl vizează în mod direct ca beneficiar al fondurilor. Orice întârziere, orice posibil litigiu sau neînțelegere duc la întârzierea derulării contractului de implementare și până la urmă trebuie găsită o soluție de compromis și aleasă varianta cea mai bună, care să nu afecteze proiectul. (…) Inițial trebuie gândit contractul de ambele părți: și consultantul are anumite capcane în care poate să cadă, și beneficiarul, astfel că partea de analiză și negociere a contractului mi se pare foarte importantă pentru ambele părți”

    Dacă aveți întrebări/probleme privind accesarea fondurilor europene prin PNDR 2014-2020, vă invităm să ne scrieți pe fondurieuropene@agrointeligenta.ro și doamna Gabriela Soare, alături de restul echipei de specialiști în fonduri europene de la Baker Tilly România –  http://www.bakertillyklitou.ro/


    Te-ar mai putea interesa

    Instalarea tinerilor fermieri – lista cu cei 440 de fermieri care primesc 70.000 de euro/fermă S-a publicat Ghidul pentru achiziția de utilaje agricole cu fonduri europene! Fabrica de Consultanță: Primul proiect aprobat pe Programul Tranziție Justă, finanțare de 4,9 mil. euro

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte