Preţul cărnii de vită s-a dublat în Indonezia: când politicienii nu ştiu economie „vânează vrăjitoare”
agrointeligenta.ro -De aproape şase luni indonezienii se văd siliţi să scoată din buzunare tot mai mulţi bani pentru carnea de vită, preţurile cunoscând o creştere bruscă.Guvernul dă vina pe comercianţi pe care îi acuză de constituirea unui cartel şi alte practici neconcurenţiale, dar evită să aducă în discuţie efectele propriei decizii de a limita importurile ca parte a politicii de reducere a dependenţei de exterior.
Indonezia apare în statisticile globale privind producţia agricolă între primele 10 ţări. Acest lucru se datorează însă valorilor mari ale producţiei de orez (al treilea producător mondial), ulei de palmier (primul producător mondial) şi cauciuc natural (al doilea producător mondial).
În privinţa producţiei de carne, principala sursă de proteine, lucrurile nu stau la fel de bine, Indonezia depinzând de importuri pentru a-şi acoperi nevoile interne de consum.
Deşi cantitativ nu este cea mai consumată – carnea de pasăre este cel mai consumat fel de carne, într-o ţară în care prescripţiile religiei musulmane interzic includerea în dietă a cărnii de porc – carnea de vită apare în foarte multe dintre felurile tradiţionale ale bucătăriei indoneziene.
Cultural chiar carnea de vită este un indicator al poziţiei şi a reuşitei sociale a individului. Acest lucru face ca pentru indonezieni accesibilitatea cărnii de vită să fie un lucru extrem de important, evoluţia preţurilor acesteia pe piaţă, determinând efecte în lanţ, resimţite inclusiv la nivelul evoluţiei puterii de cumpărare.
Creşterea veniturilor, realizată în ultimul deceniu de reluare a creşterii economice, după criza de la mijlocul anilor 1990, a condus pe acest fond cultural la creşterea consumului de carne de vită – la 11 kg/persoană/an – totuşi mult sub media globală de 43 kg/persoană/an (2010) – urmată atât de creşterea producţiei interne cât şi a importurilor.
După ce anul trecut guvernul a decis reducerea cu două treimi a cotei de import, carnea de vită aproape că şi-a dublat preţul, ajungând la 14 USD/kg, destul de sus pentru marea majoritate a indonezienilor.
Scumpirea carnii de vită a dus şi la unele situaţii conflictuale create de fondul cultural religios al dietei indonezienilor – mai mulţi vânzători stradali de alimente tradiţionale (Bakso) au folosit în supa de „perişoare” de vită, un amestec de vită şi porc.
Autorităţile dau vina pe comercianţi pe care îi acuză că ar fi format un cartel. Una dintre instituţiile de control şi de reglementare în domeniul liberei concurenţe National Economic Committee (KEN) dând deja publicităţii un raport în acest sens.
Au fost chiar operate şi o serie de arestări, fiind deschise inclusiv nişte dosare de corupţie în rândurile funcţionarilor de rang înalt.
De partea cealaltă comercianţii se apără invocând faptul că decizia de reducere a cotei de importuri a fost prea adâncă şi prea bruscă pentru a le permite producătorilor locali să acopere cerinţa de consum la nivel naţional.
Partea cea mai proastă pentru indonezieni este că autorităţile mai au în plan o reducere a cotei de importuri a cărnii de porc cu înca o treime faţă de actualul nivel.