Agro-interviu. Laurențiu Baciu (LAPAR) după Forumul ELO: Restul fermierilor din UE și-au primit subvențiile. Unii iau și ajutoare de stat pentru măsuri de mediu
Gabriela Gimbășanu -În perioada 21-24 martie, Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociației Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a fost prezent la Bruxelles împreună cu o delegație de fermieri. Membrii LAPAR au avut ocazia să participe la Forumul anual pentru Agriculură organizat de ELO (European Landowners Organisation – n.r), dar au avut și mai multe ședințe de lucru atât cu conducerea ELO, organizație unde LAPAR este membră cu drepturi depline, cât și cu conducerea Copa-Cogeca, întâlnire ce a avut ca scop identificarea soluțiilor pentru ca LAPAR să devină membru în această structură.
V-ați aflat la Bruxelles cu o delegație de fermieri, membri LAPAR, în momentul atentatelor teroriste când participați la Forumul organizat de ELO. Ce s-a discutat acolo și este de interes pentru fermierii români?
Am fost prezenți la Bruxelles într-un moment de maximă tensiune și tristețe în același timp pentru cetățenii belgienii și pentru întreaga lume. Chiar dacă am trecut printr-un șoc atunci când am aflat ce se întâmpla în afara clădirii, am luat decizia împreună cu delegația să rămânem la eveniment, mai ales că am fost asigurați că nu suntem în nici un pericol. Forumul anual organizat de ELO este un eveniment extrem de important ce reunește foarte mulți fermieri din toate colțurile Europei. Majoritatea celor ce lucrează în agricultură și aici mă refer la fermieri europeni, sunt interesați de evoluția agriculturii și în special de noile măsuri care sunt luate prin exercițiul financiar 2014-2020, exercițiu care nu îi mulțumește pe foarte mulți agricultori. În acest sens au fost efectuate propuneri care să ajungă la comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală. S-a discutat foarte mult de ceea ce înseamnă o agricultură sustenabilă. Este adevărat că nu trebuie să neglijăm nici acele condiții de mediu, iar după părerea noastră ( a fermierilor – n.r.) mediul și agricultura trebuie să trăiască într-o simbioză perfectă, o simbioză ce trebuie susținută financiar, deci considerăm că ar trebui suplimentați banii pentru subvențiile care vizează acțiuni de mediu. Pentru respectarea condițiilor de mediu este nevoie de foarte mulți bani. Toți fermierii își doresc să practice agricultură într-un mediu sănătos, dar fără investiții suplimentare nu putem face asta, mai ales ținând cont de faptul că în ultima vreme, prețurile de pe piața cerealelor au scăzut foarte mult și nici nu sunt perspective pe viitor să-și mai revină. Această situație îi pune pe fermieri într-o postură foarte dificilă, fie ei de oriunde din Europa, fiind incapabili să-și acopere cheltuielile.
Ați avut și o întâlnire cu comisarul european Phil Hogan și cu conducerea ELO. Există probleme pe agenda fermierilor români care își pot găsi rezolvare la Bruxelles în următoarea perioadă? Poate cele care țin de înverzire, de acordare unor ajutoare pentru depășirea acestor perioade de criză?
Până într-un punct am crezut că doar fermierii români au probleme majore, dar stând de vorbă și cu ceilalți colegi din Europa, am văzut că problemele noastre se regăsesc și în alte țări. În acest sens trebuie făcut lobby pe lângă Comisia Europeană, pentru că este o practică în lumea politică de a se lua măsuri fără a analiza foarte bine realitatea. Abia după ce se încearcă implementarea acelor decizi care sunt luate în Parlament, își dau seama că nu de fiecare dată sunt cel mai bine gândite, unele dintre ele chiar nu au aplicabilitate în teritoriu.
Întâlnire de lucru la ELO
Și alți fermieri din Europa se confruntă cu probleme în ceea ce privește implementarea și aplicabilitatea măsurilor de înverzire și, bineînțeles, avem o problemă generală: scăderea masivă a prețului cerealelor. În ceea ce privește măsura de înverzire, conducerea ELO ne-a propus să facem o listă cu eventualele modificări pe care le avem pentru această măsură, listă care va fi adusă în atenția comisarului Phil Hogan. Nu vă ascund faptul că lucrăm la această documentație de ceva timp pentru a merge cu acest document în Comisie, pentru a susține cauza României.
Nemulțumirile legate de măsura de înverzire sunt în toată Europa, foarte mulți fermieri au reclamat în cadrul Forumului lipsa de eficiență a acestei măsuri. Această măsură trebuie pusă pe alte principii și regulile trebuiesc stabilite în funcție de realitățile specifice din fiecare țară. Fiecare țară trebuie să găsească soluția ideală pentru a diminua costurile, pentru că subvenția acordată pentru măsura de înverzire este foarte mică în comparație cu cheltuielile și condițiile sunt destul de dure.
Președintele LAPAR cu Thierry de l’Escaille, Secretar General al ELO
În țară, ANM a anunțat că este posibil ca în România să avem din nou secetă. Ați discutat cu alți fermieri din alte țări, cu conducerea ELO despre acest fenomen, deja repetitiv la noi? Există posibilitatea unui pachet de măsuri la nivel european pentru a combate seceta și pierderile pe care le provoacă în agricultură?
După această veste nu tocmai bună pe care am primit-o de la ANM, vom lua legătură cu oficialitățile din România, mă refer aici la Ministerul Agriculturii, la primul-ministru pentru a găsi soluțiile necesare pentru a mai diminua din efectele secetei, ținând cont de faptul că și anul trecut am avut secetă cruntă în anumite zone și deja în zonele respective fermierii sunt decapitalizați. Dacă avem parte de încă un an, cum a fost cel de anul trecut nu vom mai putea vorbi de agricultură în zona Moldovei și alte zone ce au fost grav afectate în 2015.
După ce vom vedea cum reacționează oficialitățile române, ne vom adresa cu o propunere și către Comisia Europeană. Trebuie să se înțeleagă faptul că vorbim despre o situație fără ieșire, completată și de scăderea masivă a prețurilor pe piața europeană și mondială la produsele agricole. Pentru a face agricultură, nu neapărat în România, ci în toată Europa, trebuie luate măsuri noi.
O întâlnire importantă ați avut și cu conducerea Copa-Cogeca. Se întrevede o afiliere a LAPAR acestei structuri de reprezentare a fermierilor la nivel european?
Nu de acum, ci de foarte multă vreme organizația Copa-Cogeca ne-a tot curtat. Au mai fost până acum întâlniri cu ei, dar nu am putut ajunge la un numitor comun. Am avut o întâlnire cu ei și miercuri (25 martie – n.r), am crezut că între timp lucrurile s-au mai schimbat, dar ne-am lovit de aceeași gândire obtuză și în acest sens cred că vom renunța la demersul nostru de a face parte dintr-o asemenea organizație care, din discuțiile purtate a rezultat faptul că, principalul obiectiv este să fim cotizanți și mai puțin ca cei de acolo să ne poată rezolva problemele pe care le întâmpinăm.
În acest moment suntem membri ELO, organizație care se vede că s-a implicat foarte mult și ne-a ajutat foarte mult prin lobby-ul pe care îl face la Bruxelles. Nu putem să ne înscriem într-o organizație în care vedem clar că se bate monedă foarte mare pe ceea ce înseamnă cotizația. Nu spun că nu este în regulă să percepi o cotizație, dar la activitatea pe care o desfășoară Copa-Cogeca și beneficiile pe care ar trebui să le avem de pe urma acestei afilieri, suma cerută, de peste 500.000 de euro anual, ne-a determinat, ca cel puțin pentru un moment să sistăm orice discuție. Întâlnirea la Copa-Cogeca a avut loc chiar cu persoana care face cărțile la Copa-Cogeca, Pekka Pesonen, cel ce ocupă funcția de secretar general în cadrul organizație.
Nu se poate face o comparație între ceea ce înseamnă afilierea ELO și cea la Copa-Cogeca. Până acum cei de la ELO s-au implicat direct în soluționarea problemelor noastre și au și o cotizație de vreo 16 ori mai mică, așa că până în prezent ne este suficientă apartenența la ELO.
Cum ați simțit ”pulsul„ agriculturii în sala Forumului ELO alături de alți aproape 1.000 de fermieri europeni? Au ei aceleași probleme ca și noi sau la ei lucrurile sunt mai bune? Spre exemplu, li s-au plătit subvențiile pe 2015 până acum sau încă mai așteaptă și ei aceste plăți?
Fermieri europeni au probleme asemănătoare cu cele ale românilor, dar în ceea ce privește achitarea subvențiilor ei stau destul de liniștiți: și-au primit subvențiile și totul merge pe un făgaș normal în Europa. Am aflat în cadrul Forumului că sunt state în Europa, de exemplu Germania, care alocă fonduri suplimentare pentru a respecta niște condiții de mediu. Vorbim cel mai probabil de ajutoare de stat care îi ajută pe fermieri să aibă grijă de mediu. Fermieri europeni sunt mult mai optimiști decât noi asta și pentru că au și o piață mai sigură decât cea românească.
La noi au fost și fluctuații foarte mari în ceea ce privește piața produselor agricole, în special a cerealelor. Cei care acționează pe piața de cereale din România, chiar dacă sunt companii multinaționale recunoscute, pentru ei România este ”mană cerească”, pentru că au toate condițiile prielnice de a da adevărate ”tunuri”. În situația în care veniturile nu mai sunt atât de sigure, aceste companii își iau ”tălpășița” și pleacă. Aceste companii nu cunosc decât un singur termen: profitul, indiferent de condiții ei caută să înregistreze profit. Ați văzut deja o mișcare, sunt câteva companii care s-au retras, cel mai probabil mai urmează și alții, pentru că atunci când nu își ating scopul, pur și simplu renunță. Tocmai de aceea piața este instabilă nici nu mai ai încredere acum în companiile care activează pe piața românească.
Având în vedere că LAPAR a fost prezentă cu o delegație la Forumul ELO, vor fi prezenți lideri, omologi de-ai dvs. la Conferința Națională a Agricultorilor pe care o organizați pe 18 mai la București?
Cu siguranță că la eveniment vor fi prezenți membri din conducerea ELO. Chiar am discutat cu ei acest aspect și îmi spuneau că și-au prins deja în agendă data de 18 mai. Îmi doresc ca toți cei pe care ne-am propus să-i invităm să fie și prezenți la cel mai important eveniment al anului. Ne dorim să contăm pe prezența celor mai înalte oficialități din România și aici mă refer la președintele țării, primul-ministru și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Poate, cu această ocazie își arată disponibilitatea pe care o au spre acest sector de activitate care după cum s-a văzut și la Forumul european, vorbim despre un sector important care asigură hrana populației. Hrană care se vrea a fi din ce în ce mai multă și cât mai calitativă.