• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cum a reușit Austria să facă din mica fermă de familie un bun național

    Gabriela Gimbășanu -

    În România, ferma mică este un handicap al agriculturii. Este văzută ca o structură neperformantă, asociată cu nivelul de sărăcie de la sate. În Austria, ferma mică este un bun național. A fost ajutată să se stabilizeze financiar și acum afacerile de familie nu doar că sunt profitabile, dar sunt și unul din punctele de atracție pentru turiștii care ajung în Alpi.

    La începutul acestei luni, 23 de fermieri – crescători de vaci de lapte, au vizitat zona muntoasă din Austria. Au văzut cu ochii lor cum producătorii de lapte de acolo reușesc să ducă un trai prosper de pe urma animalelor și a producției artizanale de brânzeturi și nu numai. La fel ca și în România, un important procent din agricultura austriacă este poziționată în munți, în timp ce doar la deal și la câmpie putem vorbi despre cultura mare, așa cum avem și noi acasă.

    Camera Agricola a Austriei

    Am începe cu faptul că austriecii au cameră agricolă, iar în cadrul acesteia au un om responsabil, un departamente, de fapt, care se ocupă cu marketingul agricol și cu lanțul scurt de producție. Vă promitem că într-un articol viitor vom prezenta și funcționarea camerelor agricole din Austria, dar până atunci, iată ce ne-a declarat inginerul Christian Jochum, cel care ne-a făcut prezentarea ”bazelor” agricole ale Austriei.

    ”Austria este reprezentată în ceea mai mare parte a teritoriului său de zone care nu sunt favorabile pentru practicarea agriculturii. Trei sferturi din teritoriul austriac este acoperit de munți sau zone de deal, iar agricultura în general se practică destul de dificil aici și se confruntă cu constrângeri de ordin economic. Doar într-o mică parte din teritoriul austriac se poate parctica agricultură intensivă, aici avem soluri foarte bune, bine structurate. Austria se bucură an de an și de foarte mulți turiști în special în zonele montane atât vara, cât și iarnă. Avem oameni care locuiesc acolo și avem și consumatori care locuiesc acolo și folosim acest dezavantaj al zonelor montane pentru a vinde direct produse obținute la fermă către turiștii care ajung în aceste zone”,a declarat inginerul Christian Jochum (foto jos), reprezentantul Camerei Agricole din Austria.

    12722222_1147129232004207_1596953512_o

    Au peste 150.000 de ferme mici

    Agricultura austriacă este caracterizată de un număr destul de mare de ferme mici, unde sunt procesate materiile prime și sunt transformate în produse tipice cum sunt cârnații, șunca, brânză, unt. Faptul că an de an ajung în Austria sute de mii de turiști, acest dezavantaj al zonelor înalte este folosit pentru valorificarea produselor de fermă.

    ”În Austria sunt undeva la 150.000 de ferme dintre care o treime se ocupă cu vânzări directe. Din acest număr destul de mare de ferme, undeva la 20.000 sunt ferme specializate pe ceea ce înseamnă lanțul scurt de valorificare și vânzarea directă. Astfel că aceste exploatații reușesc să se fie destul de profitabile. 17% din ceea ce înseamnă ferme în Austria sunt ferme cu jumătate de normă, ceea ce înseamnă că nu trăiesc doar din practicarea agriculturii, dar obțin venituri și din alte activității desfășurate în afara fermei. În această situație se găsesc afacerile din zonele montane unde se practică pe lângă agricultură, și turism sau industrie”, a explicat specialistul.

    vaca de lapte Austria

    Rasele predominante sunt Simmental, Bălțată, Brună și Pinzgauer

    Pentru că ceea mai mare parte a teritoriului austriac este acoperit de munți, principala preocupare a fermelor rămâne creșterea vacilor de lapte.

    ”În zonele tipice montane sunt caracteristice peisajele în care ai teren agricol, dar și păduri. În zonele montane avem ferme mici ce au între 15-20 de hectare, aici vorbim în special despre pajiști, iar pajiștile în Austria înseamnă ferme de vaci de lapte. 80% din efectivul de vaci de lapte sunt rasa Bălțată de tip Simmental. Dar în zonele de munte predominante sunt și vacile din rasa Brună și Pinzgauer. În ceea ce privește pădurile, în mod tradițional în aceste zone ele sunt proprietatea fermierului, nu aparțin statului sau unei mari companii”, a mai spus specialistul din cadrul Camerei Agricole din Austria.

    marginea padurii Austria

    Fermierii din zona de munte au propria lor pădure

    Cei mai mulți dintre fermierii austrieci au propria lor pădure care se întinde pe o suprafață medie de 10-15 hectare.

    ”Dacă au nevoie de lemn pentru a construi o clădire sau un alt grajd se duc în pădure și își taie copacii de care au nevoie. În mod normal după tăierea fiecărui arbore se plantează altul în locul lui, un copăcel de 30 cm înălțime. Toate pădurile din Austria sunt administrate de cineva”, a adăugat inginerul Jochum.

    Dunărea crează un microclimat specific pentru vița de vie

    Fluviul Dunărea este cel mai mare râu din Austria și definește anumite regiuni prin microclimatul specific pe care îl crează. În mod special, în zonele de deal unde își are cursul Dunărea, condițiile sunt optime pentru cultivarea de vită de vie. În alte părți austriece, Dunărea crează un climat care nu este tocmai facil pentru agricultură – vorbim despre zone înalte și aici fermieri se pot ocupa doar de creșterea vacilor de lapte.

    nutret animale

    În general se cultivă nutreț pentru animale

    Agricultura Austriei este ”șlefuită” de pajiști cărora li se acordă o mare atenție mai ales pentru că există un nivel destul de ridicat pentru ceea ce înseamnă precipitații și soluri care au doar 50 de centimetri de humus, în timp ce zonele cu soluri mai bune sunt folosite pentru agricultura.

    ”În mod tradițional acum foarte mulți ani cultivam grâu pentru pâine, iar între timp se cultivă din ce în ce mai mult nutreț pentru animale așa cum sunt orzul, grâul, cereale necesare pentru a hrăni puii, porcii sau vacile de lapte”, a explicat Jochum.

    Caprele din rasa Saanen sunt la mare căutare în Austria

    În mod obișnuit caprele nu sunt tipice pentru Austria dar în ultimii ani, foarte mulți fermieri și-au vândut vacile de lapte și au cumpărat capre specializate pentru producția de lapte, iar cea mai întâlnită rasă în Austria este Saanen-ul, capră de origine elvețiană.

    Mărul – cea mai cultivată specie de pomi fructiferi

    În Austria se practică și pomicultura și putem întâlni ferme mici situate undeva sub 10 hectare și zone ce sunt specializate doar pe producția de mere unde se mizează pe specii pentru obținerea de mere proaspete pentru piață sau specii ce sunt cultivate cu scopul de a produce cidru.

    ”Cu 8 hectare cultivate cu meri poți trăi liniștit doar din vânzarea merelor proaspete. În ceea ce privește vânzarea merelor, fermierii sunt organizați în cooperative și vând mere în cantități mari către supermarketuri. Avem și categoria de fermieri care produc mere nu pentru vânzarea directă, ci pentru a produce cidru, o băutură alcoolică mai ieftină, dar de bună calitate. În ultimii ani, Politica Agricolă Comună a investit foarte mulți bani pentru a păstra vechii arbori și pentru a planta alții noi, pentru a găsi canale de distribuție pentru a vinde cidru către consumatori. Fără aceste măsuri de sprijinire a producătorilor, cei mai mulți ar renunța la acești pomi bătrâni, i-ar tăia pentru că sunt un obstacol atunci când vrei să lucrezi terenul din zonă. Avem undeva la 300-400 de varietăți vechi de specii de pomi fructiferi, de diferite mărimi și calități, timpurii sau tardivi. Între timp sunt plantații pomicole care păstrează genetica și produc material săditor pentru alți fermieri”, a explicat inginerul din cadrul Camerei Agricole a Austriei.

    În Austria există și un program bine pus la punct pentru ceea ce înseamnă protecția mediului înconjurător și prin acest program, păstrarea acestor elemente de peisaj sunt bine plătite pentru că sunt valoroase pentru biodiversitate. Accesul la acești bani nu este unul facil pentru că trebuie să respecți niște reguli. Pentru a beneficia de acest sprijin prin GPS este identificat numărul de arbori bătrâni din plantație și unde sunt localizați, sunt controale și foarte mulți pomicultori vor să renunțe la această măsură, pentru că documentația este destul de dificilă.

    fermier branza Austria

    Producția de lapte a crescut foarte mult

    Revenind însă la ce definește poate agricultura Austriei, mica fermă de lapte din zona montană, deja se observă un model. De cele mai multe ori, exploatațiile din văile montane au vara în grajd vacile de lapte, și sus la munte este lăsat să pască tineretul bovin. De precizat că, având în vedere mișcările de pe piața europeană, fermierii austrieci nu au stat pe loc și odată cu eliminarea cotelor de lapte se remarcă la ei un trend de creștere a producției de lapte.

    ”În general o fermă de vaci de lapte cu un efectiv de 30-40 de animale produce o cantitate de 100-150.000 litri de lapte pe an. În ultimii ani, producția de lapte a crescut foarte mult. Pentru a vă da un exemplu personal, cumnatul meu a început acum 25 de ani cu 35.000 litri de lapte pe an de la 15 vaci și acum are 25 de vaci cu o producție de 200.000 litri. Producția de lapte a crescut de la 30.000 litri, chiar la 100.000 litri. Această creștere de producție s-a datorat în special unor varietăți mai bune, unei genetici mai bune, o calitate înaltă a hranei și un managent mai bun al fermei”, a mai spus Christian Jochum.

    Vacile sunt hrănite cu porumb siloz, fân, soia și cereale

    În hrana animalelor folosesc porumb siloz, fân, cereale, toate aceste trei elemente sunt produse de către fermier și, suplimentar, se mai cumpără și soia pentru a asigura partea de proteină. Totul se mixează și se transformă în rație de hrănire prin intermediul remorcii tehnologice, un echipament ce a început să fie folosit în Austria de vreo 8-10 ani. Remorca tehnologică îl ajută pe fermier să-și mărească cantitatea de lapte produs doar prin faptul că animalul consumă întreaga rație furajeră.

    Vara, bovinele ajung sus în vârful muntelui

    În zonele montane, în mod tradițional, oamenii locuiesc în văi, dar pe timp de vară își aduc efectivul de animale sus în vârful muntelui, adică vorbim despre 1.000-2.000 de metri altitudine, vorbim de regiuni alpine unde fiecare fermier folosește grajdurile din vârf de munte doar pe perioada verii.

    Odată cu trecerea timpului fermieri austrieci au înțeles că pe vârful muntelui nu pot respecta toate normele de igienă în ceea ce privește procesarea laptelui, tocmai de aceea în zona montană vacile care sunt producția de lapte rămân în fermă, jos în vale, în timp ce tineretul bovin este urcat sus în vârful muntelui și lăsat la pășune.

    ”În general fermieri reușesc să se organizeze și astfel terenul alpin este uneori proprietatea unei cooperative, organism care stabilește și numărul de animale pe care fiecare fermier îl poate aduce sus în vârful muntelui. În general pajiștea alpină este administrată de cooperativă, fermieri se unesc și plătesc pe cineva pentru a avea grijă de animalele din vârful muntelui. În general nu sunt foarte mari pericole pentru animale, pentru că în Austria au mai rămas o mână de lupi și una de urși, așa că animalele sălbatice nu reprezintă un pericol pentru animale”, le-a explicat inginerul Christian Johum fermierilor din România.

    produse de ferma

    În Austria nu există un control oficial al producției de lapte

    Fermierii din România au fost curioși să afle cum se face controlul producției de lapte în fermele din Austria, cine este responsabil de trasmiterea cantităților către autoritățile competente. La această întrebare, specialistul din cadrul Camerei Agricole le-a răspuns fermierilor că la ei în țară nu există un control oficial al producție, firma specializată pe procesarea laptelui care pleacă de la fermier sau cooperativa din care face parte fermierul au obligația de a raporta direct către autorități caniitatea ce a fost preluată de la fermier.

    ferma din Austria in Alpi

    Arenda este de 1.000 de euro/ha pentru un an

    Fermierii austrieci au moștenit fermele pe care le au și, în general activitatea agricolă se transmite din generație în generație, dar cei care vor să facă perfomanță apelează la arendă. Se caută să se arendeze terenuri agricole de la vecini, terenuri situate în imediata vecinătate a fermei. În general, arenda în Austria ajunge undeva la 1.000 de euro pentru un hectar timp de un an. Un asemenea preț reprezintă foarte mult chiar și pentru fermierul austriac.

    Subvenția este de 243 de euro

    În timp ce subvenția din România este situată la cel mai scăzut nivel din Europa, fermieri austrieci primesc prin plăți directe suma de 243 de euro pe hectar. Această subvenție se primește indiferent de ce cultivă, nu primesc nimic în plus dacă cultivă alte culturi decât vecinul său, după cum ne-a spus reprezentantul Camerei agricole din Austria.

    Foto: Flickr.com/Bernard Blanc, www.retailhellunderground.com

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Instalarea Tinerilor Fermieri 2020. Proiectele se depun din 15 iulie, sprijinul maxim – 50.000 euro/fermă! TRANSFORMER – cel mai nou ameliorator de sol! De ce este acest produs UNIC PE PIAȚA DIN ROMÂNIA! Azot în formă lichidă de la Agro-Est Muntenia. Azofol, produsul câștigător pentru plante!

    Ultimele știri

    Noua Lege a vânzării terenurilor este CONSTITUȚIONALĂ! Accesul străinilor la pământul românesc – limitat! CCR a decis: Legea anti-secetă este neconstituțională! Despăgubirile și amânarea ratelor la bănci – în aer! Tractor spulberat pe șosea! Cele două persoane aflate în utilaj au murit pe loc!

    Căutare în articole