Cum scapi de pir fără chimicale: 5 soluții care dau rezultate în combaterea acestei buruieni
Gabriela Gimbășanu -
Buruienile apărute în cultura de căpșuni sau în grădina de legume aduc mari probleme plantelor pe care încearcă să le sufoce prin dezvoltarea lor luxuriantă. De departe, planta care afectează cel mai mult grădina de legume este pirul (Agropyrum repens – n.r.), o buruiană cu dezvoltare luxuriantă și care este greu de combătut. Dacă cei care se ocupă de agricultura clasică au la îndemână numeroase soluții chimice ce îi pot ajuta în lupta cu eliminarea acestei buruieni din cultură, cei care aleg să practice o agricultură ecologică reușesc cu greu să stopeze dezvoltarea pirului.
În ceea ce urmează ne-am propus să vă prezentăm câteva soluții testate de alți fermieri pentru a scăpa de pir fără chimicale.
1.Cultivă amestec de semințe de lolium(reigrasul peren), festuca, trifoi, ghizdei
În general, pirul este localizat într-o anumită porțiune a terenului, tocmai de aceea pentru a-l combate, pe locul unde a crescut această buruiană este indicat să pui semințe care intră în vegetație înaintea acestuia. Trebuie știut faptul că pirul pornește în vegetație începând cu luna aprilie. Un amestec ce se poate folosi este cel format din lolium (reigrasul peren), festuca, trifoi, ghizdei. Este adevărat că această soluție nu își arată eficiența din primul an pentru că inițial aceste plante vor coexista în primul an de la plantare. Totuși, concurat pentru lumină și elemente nutritive, în lunile iulie-august când pirul începe să facă sămânță, el își va pierde din capacitatea de a invada solul. Treptat, pirul va fi sufocat și pe teren vor rămâne doar plantele semănate.
2.Trifoiul pitic- o soluție eficientă
O altă metodă extrem de folosită de grădinari pentru combaterea pirului este aceea de a cultiva pe zona afectată trifoi pitic care nu doar că elimină buruiana, dar poate fi folosit și ca îngrășământ verde, întrucât îmbogățește terenul cu azot dacă este plantat pe intervalul pentru mulci verde. Prin dezvoltarea sa rapidă, trifoiul pitic are proprietatea de a înăbuși buruienile. Această plantă prezintă avantajul că nu necesită tăiere. În primul an de la însămânțarea trifoiului vor mai rămâne 20-25% plante de pir, dar în anul următor trifoiul va înlocui în proporție de 95% buruienile. Un alt avantaj al culturii de trifoi pitic este acela că permite păstrarea apei în sol, ceea ce favorizează dezvoltarea râmelor benefice substratului pentru culturi.
3.Floarea-soarelui inamicul numărul unu al pirului
Inamicul numărul unu al pirului este cultura de floarea-soarelui. Dacă ai o suprafață însemnată în câmp ce a fost infestată cu pir, ar fi indicat ca la următorul asolament să iei în calcul introducerea acestei culturi pe solele afectate. Pentru reușita ”tratamentului” este recomandat să faci o arătură adâncă de toamnă, astfel încât să scoți rizomii la suprafață și aceștia să fie distruși de ger, iar primăvara faci o trecere cu grapa cu colți, care are rolul de a culege rizomii și ai aduce la capăt de rând. Pentru a evita o eventuală infestare a solei este indicată arderea rizomilor strânși de grapa cu colți. Imediat după aplicarea grapei se seamănă floarea-soarelui care concurează pirul și alte buruieni.
4.Acoperirea solului cu un carton umed
Această soluție se recomandă a fi folosită pe suprafețele mici afectate de pir. Pentru asta ai nevoie de un carton care să acopere întreaga suprafață cu pir, pe care îl uzi și peste care așezi un strat generos de pământ. Se recomandă mulcirea patului de pământ cu fân, iarbă uscată, frunze pentru a împiedica semințele de buruieni să ajungă pe suprafața stratului de pământ. Stratul de pământ de deasupra cartonului poate fi utilizat pentru cultivarea de legume. Prin această metodă, pirul nu va avea suficientă putere pentru a trece de cartonul umed și de stratul de pământ.
5.Mulcirea
Pentru eliminarea pirului din cultura de căpșuni este indicată mulcirea. Mulcirea solului la cultivarea căpșunilor în sistem ecologic este o lucrare cu dublu rol care protejează culturile de apariția buruienilor și împiedică evaporarea apei din sol. Mulciul este un strat care acoperă solului și îl protejează împotriva soarelui, eroziunii și uscării.
Mulcirea solului poate fi organică sau anorganică. Mulcirea organică se face cu ajutorul resturilor vegetale, iar cele mai utilizate materiale sunt paiele, frunzele uscate, compostul, resturi de lemne sau gunoi de grajd. Materialele pentru mulcire nu trebuie să conțină semințe germinabile sau să fie infestate cu boli și dăunători. Este indicat ca materialele organice uscate (paie, rumeguș, coceni tocați), să fie stropite de mai multe ori cu macerat de urzică, extract de humus sau gunoi de grajd pentru a se asigura hrana bacteriilor care le descompun.
La solul de căpșuni, mulcirea se face chiar în perioada înfloririi pentru a preveni fructele să ajungă pe sol şi se continuă pe tot parcursul verii. Stratul de mulci trebuie să aibă grosimea de 5-10 cm, permițând schimbul de gaze dintre sol și atmosferă.
O altă variantă de a scăpa de pirul ce s-a instalat în cultura de căpșuni este mulcirea cu folie de plastic care se face se face chiar la înființarea plantației, la plantarea stolonilor, aceasta având în plus rolul de a păstra umiditatea in sol. Căpșunii se pot proteja cu folie neagră, dar pentru aplicare cu succes a acestei metode este indicat să ai un sistem de irigare prin picurare.
Sursă selectivă: sectorbio.com, vasilerosciuc.blogspot.ro.
