• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Aflatoxina în România: ce trebuie să ştim înainte de a intra în panică?

    agrointeligenta.ro -

    Avem un nou motiv de panică – aflatoxina în lapte. O temere îndreptăţită dacă ţinem cont de faptul că vorbim despre o substanţa foarte periculoasă pentru sănătate care ajunge în corpul uman prin alimente pe care le considerăm nu doar sigure ci chiar „sănătoase” şi detoxifiante.

    O temere care îi poate face pe mulţi să nu mai pună în coşul de cumpărături niciun brand de lapte din România – aşa cum s-a întâmplat în Serbia cu produsele sârbeşti – O temere cu atât mai mare cu cât nivelul informaţiilor oferite publicului larg sînt atât de puţine şi atât de vagi.

    Panica – o reacţie normală

    Reacţiile de panică ale consumatorilor sînt perefect motivate dacă este să ţinem cont de riscurile pe care le presupune pentru sănătatea lor consumul unor alimente cu o conţinut mare de aflatoxină. Pe listă trecem pe primul loc cancerul la ficat, apoi edemul pulmonar, hemoragii, tulburări psiho-somatice, tulburări digestive şi de metabolism. Panică este accentuată şi de derută – alimentele prin care intră această toxină în corpul uman, în acest caz, laptele, fac parte din categoria celor „sănătoase” şi detoxifiante – ridicând întrebarea „Ce mai este sigur să mănînci?”

    Efectele panicii – prăbuşirea vânzărilor de lapte şi a celor de furaje

    În Serbia, ţara în care autorităţile au descoperit în urmă cu câteva săptămâni creşterea nivelului de aflatoxină peste limitele admise în laptele procesat din materia primă provenită de la fermele locale, cosumul general de lapte a scăzut cu 90% pe fondul panicii care i-a cuprins pe consumatori. În condiţiile în care brandurile locale au optat imediat pentru materie primă din ţările vecine, Ungaria şi Bulgaria (în funcţie de proximitatea graniţei), comenzile către ferme au scăzut şi ele cu 50%.Aşa cum arată evenimentele din ţara vecină panica creată induce o reticenţă nediferenţiată faţă de toate brandurile de lapte, nu doar faţă de cele în oferta cărora testele au indicat prezenţa unui nivel peste limita admisă al toxinei. Aceasta face ca pierderile să se înregistreze atât pe orizontală nu doar pe verticală pe întreg lanţul de la raft la fermă. Afectaţi sînt nu doar reteilerii, procesatorii şi fermierii ci şi vânzătorii de furaje din producţia naţională – chiar şi cei care nu deţin cantităţi infestate de ciupercile care produc aflatoxina.

    Tăcerea e cea mai proastă politică.  Ce ar trebui să ni se spună?
    Este de neînţeles cum, având sub ochi exemplul ţării vecine, unde pierderile contabilizate se ridică cu uşurinţă la nivelul câtorva zeci de milioane de euro autorităţile noastre nu au luat nicio măsură privind creşterea gradului de informare al populaţiei cu privire la toate aspectele ce ţin de aflatoxină în eventualitatea descoperirii unor cazuri similare şi în România, cunoscut fiind faptul, că lipsa informaţiilor este cel mai germinativ dintre determinanţii panicii.

    În absenţa unei campanii publice de informare oamenii caută să se informeze singuri şi tot singuri să îşi stabilească propriile strategii de prevenire a riscurilor de intoxicare – de cele mai multe ori defectuoase şi cu efecte inverse.

    Aflatoxină în România? – era de aşteptat

    Caracterul neobişnuit al unui fapt hrăneşte panica – „neobişnuit” înseamnă că este rar, poate chiar inexplicabil, în afara logicii şi prin urmare soluţiile de gestiune ale fenomenului nu sînt chiar la îndemână. La capătul opus, obişnuitul presupune o intrare în rutină, o cunoaştere foarte mare asupra fenomenului, soluţii deja testate şi la îndemână.

    Descoperirea unui nivel de aflatoxină peste limitele admise în laptele provenit de la vacile din fermele româneşti se datorează hrănirii acestora cu nutreţ din producţia locală infestat de ciupercile Aspergillus, ciuperci a căror apariţie a fost facilitată de condiţiile create de seceta din vara anului trecut.
    După o vară cu o secetă severă ca cea din vara lui 2012 era de aşteptat ca în România să se descopere furaje infestate cu ciuperci Aspergillus – ar fi fost ceva neobişnuit să nu se descopere.

    În toate ţările din regiunea Europei de Sud Est – România, Bulgaria, fosta Iugoslavie, Albania, Macedonia, Grecia – afectată vara trecută de secetă este de aşteptat să se identifice cantităţi de nutreţ infestate.
    Până acum lapte cu un conţinut de aflatoxină peste limita admisă a fost identificat în Serbia, România şi Bulgaria. În Macedonia şi Croaţia autorităţile au decis începerea unor teste ale căror rezultate încă nu au fost anunţate.

    Nu mai bem lapte românesc? Nu mai cumpărăm nutreţ românesc? – Asta nu presupune riscuri mai mici, dimpotrivă

    Laptele neprocesat sau nutreţul nu este mai sigur din simplul motiv că vine din altă ţară sau altă regiune.

    În Serbia după ce s-a descoperit că nivelul de aflatoxină din laptele produs din materia primă provenită de la vacile din fermele locale şi hrănite cu nutreţ din producţia internă este peste limitele admise, cumpărătorii s-au orientat spre branduri străine (care aduceau laptele deja procesat din import), pentru a „linişti” populaţia, brandurile sârbeşti s-au reorientat şi ele spre furnizori de lapte neprocesat din afara ţării – Ungaria şi Bulgaria – şi mai departe, fermierii sârbi au renunţat şi ei să mai cumpere nutreţ din recolta internă achiziţionând din ţările vecine – tot Bulgaria şi Ungaria.

    A fost o strategie greşită – Acum că şi în Bulgaria s-a identificat lapte cu un conţinut de aflatoxină peste limita admisă, produs de ferme locale care şi-au hrănit animalele cu nutreţ din producţia internă posibilitatea ca sârbii să fi cumpărat dinafara ţării materie primă toxică şi nutreţuri infestate pe care ei să le fi considerat „sigure” doar pentru că erau dinafara este foarte mare.

    Materia primă (laptele neprocesat) şi nureţul provenit din ţările aceleiaşi regiuni – în cazul nostru Europa de Sud Est – care a cunoscut acelaşi regim de secetă este suspectă în acelaşi grad de cotaminare cu aflatoxină – Şi în alte regiuni afectate, vara trecută, de secetă s-au găsit mari cantităţi de nutreţ infestat de ciuperci Aspergillus, responsabile de apariţia alfatoxinei – În SUA, cel mai mare producător şi exportator de porumb la nivel mondial, din pricina secetei părţi semnificative din producţie au fost infestate de ciuperci Aspergillus – cea mai gravă situaţia înregistrându-se în Missouri, unde aproape jumătate din recoltă nu a mai putut fi folosită pentru hrana animalelor din cauza nivelului de aflatoxină. Mai aproape de România, şi în Ucraina, Rusia şi Kazahstan, ţări din regiuni care s-au confruntat şi ele cu secetă vara trecută s-a găsit porumb infestat.
    Dacă în România însă problema a fost identificată de instituţiile specializate, atunci procedura de control a fost declanşată automat, nivelul de alertă crescând, riscul ca de la procesatori la magazine şi de la silozurile de nutreţ la ferme să ajungă lapte toxic, respectiv porumb infestat devenind mai mic decât cel presupus de achiziţiile in import – a se vedea ce au păţit sârbii cu laptele din Bulgaria.

    Nu mai bem lapte deloc? – Aflatoxina nu ajunge doar în lapte

    Aflatoxina produsă de ciupercile Aspergillus care infestează porumbul poate ajunge în corpul tuturor animalelor şi păsărilor care sînt hrănite cu acest nutreţ – pe listă alimentelor care prezintă riscuri în cazul intoxicării cu aflatoxină se află, asfel, carnea, laptele şi ouăle şi produsele în care acestea sînt incluse ca materii prime.

    Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, şi păsările sînt hrănite cu porumb – dacă acesta este infestat de Aspergillus toate produsele directe, procesate sau derivate obţinute din carne, lapte şi ouă pot prezenta niveluri de aflatoxină peste limita admisă (de 0,05 μg/kg pentru laptele brut, lapte tratat termic şi lapte destinat fabricării, conform reglementărilor europene).

    O soluţie personală de reducere a riscurilor intoxicării cu aflatoxină prin eliminarea totală a laptelui de vacă din consumul zilnic ar fi total ineficientă – existând un risc egal în cazul consumului oricăror alimente de origine animală – ba chiar şi al unor regine ale alimentaţiei RAW precum alunele, nucile, smochinele uscate, nucile de Brazilia, care pot conţine şi ele aflatoxină peste limita admisă pentru consumul uman.

    Ce ar fi fost recomandat să se facă

    Creşterea nivelului aflatoxinei în porumb şi apoi în lapte, carne, ouă este un efect al secetei. După o secetă cum a fost cea din vara anului trecut partea din producţia infestată de Aspergillus a fi putu fi uşor identificată la foarte scurt timp după recoltă.

    Astfel, un bun exemplu de abordare al problemei îl oferă americanii. Încă înainte de momentul recoltei agronomii şi fermierii din Statele Unite încercau să estimeze şi să identifice părţile din producţie afectate. În momentul strângerii recoltei datele erau deja cunoscute – se ştia ce poate fi utilizat pentru furaje (limita admisă pentru aflatoxină fiind 0,02 mg/kg, atât în SUA cât şi UE) – după cum am arătat şi mai sus în cazul statului Missouri aproape jumătate din recoltă a trebuit să fie orientată spre producţia de biocombustibil, creându-se pe plan local o criză a furajelor.

    Recomandat ar fi fost aşadar ca după un an secetos să se facă teste la porumb, înainte ca aflatoxina să ajungă prin furaje în alimentaţia animalelor şi prin carne, lapte, ouă şi alte produse care le includ, pe masa oamenilor.

    Recomandat ar fi fost ca şi alte produse de origine animală în sectoarele în care se utilizează porumbul ca nutreţ să fie testate. Recomandat ar fi fost ca populaţia să fie bine şi complet informată.

    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Rasa de ovine Dohne Merino: Randamente ridicate la producția de carne și de lână Radu Timiș, Cris-Tim, promotorul Clean Label în România: ”Vindem carne, nu vindem înlocuitori” EXCLUSIV! Primii oieri care intră DIRECT ÎN SUPERMARKET cu CARNEA DE OAIE!

    Ultimele știri

    O cultură agricolă din România a fost puternic afectată de prăbușirea prețului la petrol! Explozia din Liban: Azotatul de amoniu – îngrășământ folosit în orice fermă. Când devine periculos? Și-a dat foc după ce a fost acuzat că a furat lucernă dintr-o fermă!

    Căutare în articole