Idei de afaceri: Castravetele amar, cultura profitabilă cu care o familie din Ialomița vrea să dea lovitura la export
Gabriela Gimbășanu -
Cultura castravetelui amar (momordica) este una dintre ideile de afaceri cu potențial mare de profit chiar și în cazul unor investiții pe suprafețe mici, de câteva mii de metri pătrați.
Una dintre cele mai profitabile plante ale momentului, castravetele amar (Momordica charantia – n.r) era până nu de mult o plantă necunoscută în România. Treptat, după ce câțiva temerari i-au cunoscut adevăratul potențial și au adus în România primele semințe de Momordica din Nepal, numărul celor care au mizat pe această cultură a început să crească simțitor. Chiar dacă la nivel de țară, încă nu putem vorbi de suprafețe impresionate de castravete amar, prețul bun de valorificare, dar și producția mare obținută pe suprafețe mici îi inspiră pe tot mai mulți tineri să înceapă o afacere agricolă cu castravetele amar supranumit și ”insulina vegetală”.
Citiți și:
Familia Aldulescu din comuna Făcăieni, județul Ialomița s-a ocupat de când se știe de agricultură. Inspirată de munca părinților ei, Roxana Albulescu a decis, imediat după finalizarea studiilor să își deschidă o afacere și a ales să facă agricultură, dar nu orice fel de agricultură, ci una puțin mai întâlnită zona de unde vine. După foarte multă documentare și-a spus că nu poate cultiva orice, mai ales că e fată școlită, ci trebuie să găsească acea plantă care să-i aducă venituri substanțiale, fără eforturi prea mari. Căutând informații pe internet a ajuns să citească despre beneficiile castravetelui amar și fără să stea pe gânduri a decis să investească într-o astfel de cultură.
”Totul a început anul trecut când am vrut să-mi deschid o afacere. Am căutat pe internet ce aș putea să fac, ce plante aș putea să aleg pentru a avea succes și împreună cu mama mea am decis să încercăm o investiție pentru ceea ce înseamnă o cultură de castravete amar. Mi s-a părut o cultură interesantă și destul de profitabilă având în vedere prețurile de valorificare și numeroasele întrebuințări. Nu am o pregătire agricolă, dar având grădină pot spune că mai știu câte ceva de agricultură. În schimb părinții mei s-au ocupat intens de această activitate. În ciuda faptului că nu am terminat o facultate cu profil agricol, consider că specializarea mă va ajuta destul de mult pentru ceea ce înseamnă afacerea ce tocmai o pun pe picioare”, a declarat pentru Agrointeligența Roxana Aldulescu.
Totul a început cu câteva semințe cumpărate din România
Informațiile pe care familia Aldulescu le-a strâns de pe internet și de la producătorii din România au contribuit ca anul trecut să culeagă peste 1.000 de semințe de castravete amar din doar câteva cuiburi pe care le-au pus în primăvara anului trecut.
”Primele semințe de Momordica le-am cumpărat de la un producător de la noi din țară, cel care a fost primul care a produs castravetele amar. L-am contactat și am cumpărat de la dânsul câteva semințe, pe care le-am pus pur și simplu în grădină anul trecut, fără să facem nimic special. Am zis haide să încercăm și să vedem cu merge. De la cele câteva cuiburi pe care le-am pus, ne-am produs semințele pentru anul acesta. Am strâns peste 1.000 de semințe pe care deja le-am plantat”, a vorbit tânăra antreprenoare, despre prima cultură serioasă de Momordica pe care vrea să o înființeze în acest an.
Investiția în cultura castravetelui amar: 4.000-5.000 euro
Castravetele amar nu are nevoie de foarte multe lucrări de îngrijire, putând crește în două feluri, fie pe spaliere pe care se pot întinde până la 3-4 metri, fie lăsat pe pământ să se întindă. familia din Ialomița a ales să cultive castraveții pe spalieri, fiind interesată mai mult de fructe și mai puțin de producția de semințe. Mai mult, având în vedere pretențiile plantei față de temperatură, familia Albulescu a construit un solar, dotat cu spaliere și sistem de irigare prin picurare, pentru a obține plante sănătoase și o recoltă cât mai bună.
”Pentru o producție mai bună și mai timpurie am ales să construim anul acesta un solar ce are o dimensiune de 8m cu 30m, vorbim de un solar pe arce metalice, ce are în interior sistem de susținere pentru castraveți și posibilitatea de irigare atunci când este nevoie. Așa la un calcul în mare, investiția pe care am făcut-o până acum, în seră și alte sisteme, termometre de pământ dar și semințe, ne-a costat undeva la 4.000-5.000 euro”, ne-a spus Roxana Aldulescu.
Semințele au fost plantate direct în solar
Pentru a obține plăntuțele, familia Aldulescu a pus semințele în pahare de plastic pentru a obține răsaduri rezistente. În solar, au optat ca semințele să fie puse direct în pământ, pentru că acolo temperatura solului este una destul de constantă. În ceea ce privește plantarea semințelor, aceasta se face la o distanță de până într-un metru între plante pe rând și doi metri între rânduri.
”Acum așteptăm să fie temperatura ceva mai ridicată, pentru a pune și răsadul în pământ, pentru a nu aveam probleme cu ei. Semințele pentru răsad le-am pus la germinat din luna aprilie, după ce am luat temperatura solului și era destul de ridicată. În cultura castravetelui amar totul se face cu termometrul în pământ, dacă la celelalte plante te poți lipsi de termometrul de pământ, la Momordica, dacă nu este pusă la temperatura potrivită nu germinează”, a adăugat tânăra.
Vor să planteze o suprafață de 1.000 m²
Având în vedere sistemul de plantare folosit, dar și faptul că vorbim despre o plantă cățărătoare care produce pe un singur vrej în jur de 20 de fructe, ce au o greutate de 50-60 gr, din cele peste 1.000 de semințe ialomițenii și-au propus să planteze o suprafață de 1.000 m².
”Pentru noi a fost foarte important să ne documentăm, să citim cât mai mult și să aflăm și din experiența altor cultivatori cu această plantă. Ne-am dat seama că, dacă vrem să reușim în această activitate trebuie să ne documentăm, informația este cea care îți poate aduce producție. Ținta pentru anul acesta este ca, din cele peste 1.000 de semințe recoltate să cultivăm o suprafață de 1.000 m². Am ales să cultivăm castravetele amar în seră și în grădină, în zone diferite cu soluri diferite, pentru a vedea unde se comportă cel mai bine”, a explicat producătorul de Momordica.
Germania, Anglia și Austria interesate de castravetele amar românesc.
La fel ca în cazul oricărei culturi nișate, desfacerea producție este cea care pune cele mai mari probleme. Conștientă fiind de această situație, Roxana Albulescu a început încă de acum să poarte discuții cu mai multe firme direct interesate de achiziția acestor fructe exotice.
”Cred că în jurul lunii august ar trebui să începem să recoltăm primele fructe. Încă de acum am început să iau legătura cu mai multe fabrici de medicamente. Am încercat să punem bazele unei colaborări cu câteva fabrici din afară, nu din România. Încercăm o colaborare cu cineva din Austria, unde avem cunoștințe. Am luat legătura și cu câteva companii din Germania, Anglia care sunt interesate să facă astfel de achiziții. Am fost contactați și din țară de foarte multe persoane, oameni bolnavi de diabet sau care au rude bolnave”, a mai spus Roxana Aldulescu pentru Agrointeligența.
Fructele de Momordica au nevoie de o temperatură de peste 32°C pentru mai multe zile, astfel încât să se coacă. În general perioada de recoltare se stabilește în funcție de culoarea fructului, cele numai bune pentru consum trebuie să fie de un verde închis. Fructele care se îngălbenesc nu mai sunt bune de consum și trebuiesc lăsate până la coacerea completă pentru a recolta semințe.
4-5 lei bucată de castravete și 1 leu bucată de sămânță
Afacerea cu Momordica îi tentează pe tineri fermieri, mai ales datorită prețului bun de valorificare al recoltei, dar și al semințelor, tocmai de aceea foarte mulți producători români de castravete amar aleg să vândă atât castraveți, cât și semințe. Fructele se vând la piață cu prețuri cuprinse între 3 și 5 lei bucata, în timp ce pe internet sămânța de castravete amar ajunge la 1 leu bucata.
Întrebunițări multiple pentru castravetele amar
Utilizările medicinale ale castravetelui amar sunt dintre cele mai diverse, fiind considerat un remediu natural pentru:
– diabetul zaharat de tip 2 şi complicaţiile acestuia. Studiile au demonstrat o îmbunătăţire semnificativă statistic a toleranței la glucoză la diabeticii de tip 2 cărora li s-a administrat Momordica Charantia. Aceasta are rol în conservarea celulelor β pancreatice şi a funcţiilor acestora;
– Dislipidemii. Efecte hipolipemiante ale Momordica Charantia rezultă din inhibarea activității lipazei pancreatice și ulterior scăderea absorbției lipidelor. Diminuarea semnificativă a trigliceridelor și a colesterolului LDL și creșterea HDL colesterol s-au observat în toate studiile;
– obezitate: Un alt mecanism prin care castravetele amar scade glicemia în mod indirect, este prin reducerea tesutului adipos și normalizarea toleranței la glucoză.
– infecţii microbiene. Extractele de Momordica Charantia inhibă dezvoltarea a numeroase bacterii gram-negative și gram-pozitive, inclusiv E. coli, Salmonella, Shigella, Staphylococcus, Pseudomonas, Streptobacillus, Streptococcus, Helicobacter pylori, și organisme parazitare E. histolytica și Plasmodium falciparum. Efectul antiviral in cazul HIV, HSV, Polio se realizeaza prin afectarea replicării virale deoarece Momordica Charantia inhiba sintezei proteinelor în celulele infectate;
– hipertensiunea arteriala. Momordica charantia poate produce o normalizare a presiunii arteriale sistolice. Incidența hipertensiunii arteriale a crescut la persoanele cu diabet zaharat tip 2. Diabetul reprezintă în sine un risc major de morbiditate și mortalitate cardiovasculară. Acest risc este considerabil crescut de co-existența hipertensiunii arteriale;
– rol anticancerigen. Studiile în vitro au arătat că fructele de castravete amar și extractele din semințe inhibă creșterea liniilor de celule cancerigene de mai multe tipuri.
”În ceea ce privește planurile de viitor sperăm să meargă totul bine, să evoluăm de la o afacere mică, să ajungem la una mult mai mare, la fel sperăm să ne găsim un contract unde să putem să livrăm ceea ce produce. Încă nu ne-am gândit la ce suprafață cultivată vrem să ajungem, totul depinde de cum vor evolua lucrurile anul acesta. Încă nu avem o suprafață mare, dar dacă anul acesta va merge bine, vom planta din ce în ce mai mult”, a declarat pentru Agrointeligența Roxana Aldulescu, o tânără antreprenoare din județul Ialomița care a început o afacere cultivând castravetele amar.
Foto: Facebook.com, ticaz.com
