Ce altoiri se pot face pe timp de vară. Altoirea în ochi dormind dă cel mai mare procent de prindere
Roxana Dobre -Reușita altoirii depinde de gradul de afinitate dintre altoi și portaltoi, de starea lor generală de sănătate (să nu fie virozați), de alegerea momentului optim pentru altoire și, în mod special, de iscusința pomicultorului, care trebuie să execute rapid și cu maxim de precizie operațiile specifice fiecărei metode de altoire.
Altoirea în ochi dormind dă cel mai mare procent de prindere
Dintre sistemele de altoire, cel mai mult folosit în pepiniere este altoirea cu muguri detașați (ochi) sau în oculație. Metoda ne-a fost explicată de Neacșu Vasile cel care din dorința de a împărtăși cunoștințele despre altoire dar și eșecurile a înființat pe Facebook un grup, Altoirea pe înțelesul tuturor unde sunt expuse și mai ales prezentate cu exemple din grădina proprie, cele mai cunoscute tipuri de altoire.
„Altoirea în ochi dormind dă rezultate bune la toate speciile iar în condiții favorabile și cu respectarea tuturor regulilor de tehnică, dă cel mai mare procent de prindere. Mai mult rana care se face pe portaltoi în momentul altoitului e relativ mică și se vindecă ușor. De asemenea, acest tip de altoire necesită o cantitate mică de ramuri altoi, întrucât se folosește fiecare ochi de pe ramura altoi, mai puțin cei de la baza și vârful acesteia. Dă o sudură perfectă iar rana se cicatrizează repede”, ne-a explicat Neacșu Vasile. El spune că altoirea în ochi dormind se poate executa începând cu luna august până în septembrie, când coaja se desface cu ușurință de pe lemnul portaltoiului.
În condiții normale ochii altoiți în perioada august-septembrie pornesc în vegetație la primăvară, rămânând după prindere în stare dormindă, de unde și numele altoirii.
Câteva reguli de bază la acest tip de altoire :
- Ramurile altoi sunt lăstari lemnificaţi, cu diametrul de 6 – 8 mm. Ele sunt recoltate în ziua altoirii, iar dacă sunt aduse din altă parte, cu cel mult 2-3 zile înainte;
- La aceste ramuri, se elimină fiecare frunză cu o porţiune din peţiol. Până în momentul altoirii, se ţin în încăperi răcoroase, în vase, cu baza în apă;
- Portaltoiul trebuie să aibă grosimea de maxim 20mm;
- Portaltoiul trebuie să fie în plină vegetație, iar seva să circule în pomișor, asta se cunoaște după faptul că scoarța se dezlipește ușor de pe lemn;
Cum se face altoirea propriu-zisă
Imediat după recoltare, lăstarii se fasonează cu briceagul de altoit, suprimând limbul frunzelor și o parte din pețiol cu scopul de a reduce la maxim pierderea apei din țesuturile lor, prin transpirație. Din pețiolul frunzei rămâne pe lăstar numai o porțiune lungă de circa 1 cm. Vârful lăstarului, insuficient lignificat, se suprimă. Lăstarii fasonați se leagă în mănunchiuri de câte 25-30 de bucăți, se etichetează și se pun cu baza în găleți cu puțină apă. Lăstarii fasonați mai pot fi păstrați în pungi din material plastic sau înveliți în cârpe ude.
Portaltoii se altoiesc într-o anumită ordine, începând cu aceia la care circulația sevei încetează mai devreme cum ar fi : părul, cireșul, vișinul după care urmează prunul, piersicul, mirobolanul (portaltoi de corcoduş n.r) iar la urmă mărul și gutuiul.
Este indicat ca la altoit cel care practic altoiește să fie ajutat de încă două persoane care să ajute la legat. Portaltoii generativi se altoiesc la 5-6 cm deasupra solului, iar cei vegetativi la 10-15 cm. La această înălțime, în coaja portaltoiului, cu lama briceagului, se fac două tăieturi perpendinculare una peste alta, în formă de T, adânci până la lemn. Tăietura verticală trebuie să aibă o lungime de 3-3,5 cm iar cea orizontală de 6-8 cm.
Tăietura orizontală poate fi dreaptă sau ușor curbată. După aceea se desprinde coaja de pe lemn cu spatula briceagului, care se introduce sub marginile cojii, începând de la locul unde se întâlnesc cele două tăieturi în formă de T. Urmează detașarea unui ochi din partea mijlocie a lăstarului altoi. Ochii de la bază și vârful lăstarului sunt mai mici, slab dezvoltați. De pe un lăstar cu lungime mijlocie pot fi folosiți 5-7 chiar 10 ochi.
Altoirea în oculație se execută ușor, produce răni mici, necesită puțini lăstari altoi iar sudura dintre altoi și portaltoi este trainică
La detașarea ochiului se procedează astfel: lăstarul se ține în mâna stângă astfel ca degetul arătător să se afle sub ochiul ce trebuie detașat( ca punct de sprijin). Tăietura se începe cu baza lamei briceagului la circa 1,5 cm deasupra ochiului și se continuă până la 1,5 cm sub ochi, astfel ca lama să înainteze concomitent de sus în jos ( nu prin împingere ci prin alunecare) și de la stânga spre dreapta.
Ochiul este scos împreună cu un scutișor de coajă și o pojghiță de lemn foarte subțire, ca o foiță de țigară.
Atenție! Dacă lemnul este mai gros sau lipsește( se taie baza ochiului), altoiul nu se prinde! Ochiul detașat se introduce sub coaja portaltoiului, direct de pe lama briceagului, împingându-l de sus în jos cu spatula lamei briceagului sau prinzându-l de pețiol.
Dacă scuțișorul nu intră complet în locașul de pe portaltoi, partea care rămâne în afară se taie pe linia orizontală a T-ului. Unul din cei 2 legători efectuează imediat legătura, cât mai strâns, începând de sus în jos, astfel ca marginile spiralelor să se atingă iar pețiolul să ochiul să fie ocoliți. Se pot folosi două metode de legare. Prima se efectuează sub ultima spirală unde se introduce capătul rafiei, de două ori, și apoi se strânge, trăgându-se de el.
La a doua variantă capătul scurt al rafiei se prinde sub spirale, în formă de laț, prin care se introduce capătul cu care s-a înfășurat și apoi se trage în sus. Când legătura este bine făcută, spiralele nu trebuie să se suprapună și nici să se miște, dacă se trece cu unghia degetului arătător peste ele. La pepiniere un altoitor poate să afectueze și 800-1200 de altoiri pe zi, uneori și mai mult. Esențial este ca în timpul lucrului între altoitor și legători să nu rămână mai mult de 1-2 altoi nelegați (să nu se distanțeze altoitorul de legători) deoarece secțiunile altoilor nelegați imediat se oxidează.
Foto: www.scoaladepuieti.ro